Implementarea Tipului de Management la Unitatea Hotelieră Vila Ecotur 4

Introducere

“Hotelul este unitatea comercială de cazare omologată care oferă camere sau apartamente mobilate pentru a fi închiriate, fie unei clientele de sejur (săptămânal sau lunar). El poate fi explorat pe tot parcursul anului, sau numai de-a lungul unuia sau mai multor sezoane anuale”

Elemente indispensabile perceperii corecte a noţiunii de hotel sunt următoarele:

- este o unitate comercială, al cărei principal produs este cazarea;

- este o unitate ospitalieră specializată, excluzând formele de închiriere rezidenţială sau întâmplătoare;

- nu orice adăpost poate oferi serviciul de cazare.

Pentru a înţelege mai bine raţiunea organizării unui hotel, trebuie să se definească noţiunea de “cazare” ca fiind principalul serviciu hotelier, cel fără de care unitatea de cazare nu şi-ar justifica existenţa.

Prin “cazare” ar trebui să înţelegem spaţiul de cazare închiriat sau plătit într-o unitate ospitalieră specializată, oricât de modestă ar fi aceasta din punctul de vedere al capacităţii sau al categoriei de clasificare. În acelaşi timp, este necesară prezenţa următoarelor funcţii obligatorii:

- funcţia de recepţie – necesară oficializării calităţii de client prin identificarea acestuia şi vânzarea serviciului;

- funcţia de etaj – referitoare la asigurarea igienei spaţiilor hoteliere;

- funcţia de întreţinere (mentenanţă) – garantă a bunei funcţionări a întregului ansamblu hotelier.

Este evident că efectuarea serviciului de cazare implică toţi lucrătorii compartimentului de cazare din unitatea ospitalieră.

În jurul serviciului de cazare se structurează organizarea – respectiv subdivizarea – compartimentelor şi sectoarelor unui hotel. Pentru o descriere cât mai completă a structurii organizatorice, este necesară examinarea modelului de organizare a unui hotel de capacitate mare şi de categorie medie sau superioară, de-oarece pe măsură ce dimensiunile şi categoria scad, are loc o comprimare – şi deci o integrare – a mai multor sectoare şi funcţii ori posturi (ocupaţii) specific hoteliere.

Structurarea organică modernă a hotelului mai sus propus spre examinare impune astăzi o concepţie nouă a poziţionării diferitelor compartimente operative, a sectoarelor, şi funcţiilor. Ea presupune abandonarea modelului piramidal de subordonare şi a vechii politici de centralizare a controlului (ilustrate întru totul de personalitatea managerului autoritar “de modă veche”).

Organizarea piramidală, utilizată până la mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut în domeniul hotelier internaţional punea pe un piedestal greu accesibil figura directorului de hotel; din turnul său, considerat unica bază de plecare a dispoziţiilor, hotărârilor, precedărilor şi inovaţiilor, directorul îşi exercita puterea, într-un mod mai mult sau mai puţin carismatic, asupra subalternilor şi uneori şi asupra clienţilor.

Astăzi, studiul noilor strategii confirmă o structură nouă, care “nu rupe” lanţul deciziilor şi vârful piramidei dictatoriale, ci “diluează” şi redistribuie responsabilităţile.

Acest stil managerial modern este cunoscut sub numele de “operare circulară”; prin intermediul acestei structuri organizatorice, directorul de hotel nu se mai află în vârf, ci în mijlocul lanţului de comandă, putând radia pe diverse niveluri echidistante rezultatele propriului sistem de lucru. În acest caz, stabilitatea directivelor şi luarea deciziilor implică toate sectoarele şi liniile operative ale întreprinderii. Hotelul modern este alcătuit dintr-o serie de compartimente independente, conduse de persoane responsabile care coordonează activitatea; aceste persoane colaborează având idei pe baza cărora pot lua decizii comune şi pot interveni la unison; ele formează aşa numita echipă managerială (“management team”).

Fiecare manager, în urma consultărilor avute cu colaboratorii – prioritate având cei aflaţi în contact direct cu oaspeţii – contribuie în echipă, împreună cu directorul general, la procesele decizionale menite să ducă la atingerea obiectivelor propuse; întregul proces aspiră la satisfacerea permanentă a clientelei, patronatului, personalului, furnizorilor, administraţiei locale, asociaţiilor profesionale, etc.

O primă subdiviziune a compartimentelor hotelului evidenţiază trei arii operative:

- compartimentele de conducere şi administrare;

- compartimentele interne;

- compartimentele furnizoare de servicii pentru clienţi.

Capitolul 1. Structura organizatorică a unităţii hoteliere

1.1. Compartimentele de conducere şi administrare

Resurse umane . Nu este numai compartimentul care controlează şi pune la punct actele angajaţilor hotelului, încasările salariale sau procedurile de angajare şi licenţiere; acest compartiment a devenit astăzi extrem de productiv în viaţa unui hotel. Condus de către un director de resurse umane, compartimentul încearcă să valorifice la maximum potenţialul fiecărui lucrător, angajat pe baza unei selecţii riguroase. Scopul final este obţinerea unui personal antrenat, puternic motivat, conştient de rolul său în construirea imaginii unităţii hoteliere.

Economic. Acesta este compartimentul care înregistrează toate datele activităţii financiare, sub toate aspecte-le ei gestionare şi patrimoniale, de la întocmirea bugetului previzionat şi până la controlul întregii activităţi economice. Directorul economic, cu ajutorul unei reţele de analize, previziuni, documente contabile şi bilanţuri, care nu lasă loc improvizaţiilor sau aproximărilor, întocmeşte rapoarte zilnice, lunare, semestriale şi anuale. Aceste rapoarte sunt adevărate “barometre” pentru conducătorii diferitelor compartimente şi pentru directorul general, oferindu-le suportul exact pentru luarea viitoarelor decizii.

Marketing şi Vânzări .Este considerat vital pentru existenţa programatică a hotelului; rezultatele muncii lui – mereu proiectată către exterior prin cunoaşterea şi exploatarea tuturor pieţelor existente şi potenţiale – asigură excelente rezultate financiare şi atingerea obiectivelor propuse.