Management prin Obiective

Considerat a fi unul dintre cele mai complexe si mai raspandite sisteme de management si, totodata, controversat de catre o parte a specialistilor, managementul prin obiective poate fi definit, conform opiniei profesorilor O. Nicolescu si I. Verboncu, ca un „instrument managerial axat pe determinarea riguroasa si derivarea obiectivelor pana nivelul posturilor si executantilor implicati nemijlocit in stabilirea lor si corelare recompenselor/sanctiunilor cu gradul de realizare a acestor obiective“.

Principalele caracteristici ale managementului prin obiective: complexitatea deosebita, data de faptul ca aplicarea sa vizeaza toate componentele procesuale si structurale ale organizatiei, iar in contextul sau pot fi utilizate multe alte metode si tehnici manageriale in functie de problemele pe care le ridica fundamentarea componentelor si realizarea obiectivelor; Dimensiunea manageriala, respectiv descentralizarea manageriala in interiorul firmei, in conditiile aparitiei de noi „actori“, numiti centre de gestiune, caracterizate prin atributii, responsabilitati si competente superioare ipostazei de simple subdiviziuni organizatorice (activitati sau competente); Dimensiunea economica, asigurata prin utilizarea bugetului ca important instrument managerial. Acesta se elaboreaza, lanseaza, executa si urmareste atat la nivel de firma, cat si la nivel de centru de gestiune. Pentru aceasta este facilitata apelarea altor parghii economice, cu valente motivationale deosebite (profit, salarii, preturi etc.); Dimensiunea participativa, in sensul ca in elaborarea obiectivelor si a celorlalte componente bugetare este necesara si se faciliteaza participarea activa si responsabila a conducatorilor centrelor de gestiune si a altor manageri si executanti din cadrul acestora; Dimensiunea motivationala, evidentiata de corelarea recompenselor/sanctiunilor cu gradul de realizare a obiectivelor individuale, ale centrelor de gestiune si ale firmei, precum si cu gradul de implicare, de participare a fiecarui salariat la realizarea acestora.

Managementul prin obiective se utilizeaza: cand managementul organizatiei doreste cu adevarat imprimarea unei caracteristici de ordine, disciplina si rigurozitate domeniului condus, ca premisa a eficientei si eficacitatii acestuia; cand se urmareste exercitarea unui management cu adevarat previzional, anticipativ, sustinut de fundamentarea si elaborarea de obiective la toate esaloanele organizatorice (pana la nivel de post); cand descentralizarea manageriala si economica in interiorul firmei este o necesitate pentru succesul economic al acesteia; cand se urmareste responsabilizarea managerilor centrelor de gestiune si a componentilor acestora; cand se urmareste profesionalizarea managementului pana la nivelurile inferioare ale acestuia; cand se doreste o amplificare a dimensiunii motivationale a managementului; acordarea de recompense/sanctiuni materiale si moral spirituale este conditionata, in contextul managementului prin obiective de gradul de realizare a obiectivelor individuale si a obiectivelor firmei, precum si de gradul de implicare in realizarea acestora. Principalele instrumente manageriale, utilizabile in contextul managementului prin obiective sunt materializate prin diagnosticare, extrapolare, metoda scenariilor, studii de piata, delegare, sedinta, managementul prin bugete, regulamentul de organizare si functionare, organigrama, descriptorii de functii, fisele de post etc.

Managementul prin obiective aplicat in programul CORINT

Scopul Programului

Scopul principal al activitatilor de Cooperare si Parteneriat International (CORINT) , precum si al masurilor de sprijin, este acela de a integra comunitatea stiintifica si tehnologica romneasca in comunitatea internationala si in primul rand europeana, prin cresterea nivelului de excelenta, armonizarea tendintelor nationale de dezvoltare a potentialului stiintific si tehnologic cu tendintele inregistrate pe plan international si cresterea eficientei si eficacitatii activitatilor de cercetare - dezvoltare si inovare, prin insusirea unor tehnici moderne in cercetare si in managementul acesteia.

Cooperarea si Parteneriatul International se bazeaza pe urmatoarele principii:

• Complementaritatea colaborarii internationale cu programele nationale de cercetare;

• Abordarea colaborarii internationale in cadrul de cooperare internationala cu cel mai mare impact asupra cercetarii si economiei nationale;

• Existenta unui avantaj stiintific, tehnologic, economic sau comercial reciproc si comensurabil;

• Integrarea in retele de cercetare de inalt nivel pe plan european sau mondial;

• Atragerea unor resurse de cercetare-dezvoltare externe si valorificarea externa a rezultatelor cercetarii, inclusiv in tari in curs de dezvoltare.

1) Obiectivele cercetarii

Obiective principale

Principalele obiective ale cooperărilor şi parteneriatelor internaţionale sunt:

• întărirea capacităţii naţionale de cercetare-dezvoltare şi creşterea eficientei utilizării potenţialului ştiinţific şi tehnologic şi a aplicabilităţii rezultatelor obţinute;

• obtinerea excelentei ştiinţifice şi tehnologice pe plan naţional, în contextul globalizării;

• realizarea unor contribuţii semnificative în îndeplinirea unor obiective de politică specifică, în anumite sectoare ale economiei naţionale şi în domeniul politicii externe;

• integrarea euro-atlantica a potenţialului naţional de cercetare; stimularea participarii cercetatorilor straini în programele nationale de cercetare – dezvoltare.