Managementul afacerilor - Societatea Comercială Prodlatte

Fixarea obiectivului de activitate

Obiectivul principal al proiectului este folosirea laptelui pt o gama mai diversificata de produse cum ar fi: lapte ambalat,iaurt,smantana,telemea,cascaval,branza,etc.

Un alt obiectiv ar fi de a obţine încrederea deplină a consumatorului faţă de producţia înterprinderii prin realizarea principiuluil : ”satisfacerea cerinţelor cumpărătorului – prosperitatea înterprinderii – ridicarea bunăstîrii angajaţilor”

Suprafata totala a terenului extravilan pe care sunt edificate constructiile are suprafata totala de 1500 mp. Constructiile au destinatiile urmatoare:

- ateliere de analiza si prefabricare a laptelui

- procesarea laptelui

- birouri

- sediu administrativ

- magazii.

STUDIU DE FEZABILITATE

Industria laptelui din Romania

Producţia de lapte ocupă în agricultura României locul doi ca importanţă după producţia de carne, şi a reprezentat în anul 2009, 21% din valoarea producţiei animale şi 8% din valoarea producţiei agricole. Laptele este un produs extrem de perisabil, astfel că este necesar ca de-a lungul filierei producţie – procesare - consum să existe unui sistem logistic,funcţional care să aibă capacitatea de a oferi consumatorului produsele dorite în cel mai scurt timp, în forma adecvată şi la parametrii calitativi superiori.

În perioada de tranziţie la economia de piaţă, au avut loc transformări majore în cadrul sectorului agroalimentar şi implicit şi în sectorul de producţie şi procesare a laptelui. În primii trei ani după 1989 a avut loc o scădere accentuată a efectivelor de bovine (35%) dar şi a vacilor de lapte (8%) determinată de reacţia firească a sectorului zootehnic după o politică aberantă, concentrată pe sporirea numerică cu orice preţ a efectivelor, fără nici o raţiune economică. Eliminarea prevederilor politice prin care era restricţionată sacrificarea animalelor, a condus la tăieri masive ale efectivelor de bovine mai ales a exemplarelor bolnave, bătrâne şi cu potenţial productiv scăzut.

În consecinţă în aceeaşi perioadă productivitatea s-a îmbunătăţit considerabil (33%) iar în următorii ani trendul a fost unul pozitiv, până în 2006 când s-a înregistrat cea mai ridicată productivitate de după 1990

Cu toate că a avut loc o îmbunătăţire semnificativă a productivităţii în cadrul

sectorului, aceasta este modestă comparativ cu cea din ţările UE-15 şi chiar cu cea din noile state membre16.

Comparativ cu alte sectoare producţia de lapte şi efectivele de bovine erau

concentrate, până în 1990, în proporţie de 82% de sectorul privat.

Începând cu anul 2007 s-a trecut la implementarea Organizării Comune de Piaţă şi a sistemului de cote, a plăţilor naţionale complementare şi a unei prime pentru laptele livrat la procesare (a cărui calitate este conformă normelor UE). Conjunctura nefavorabilă datorată secetei prelungite din vara anului 2007 a condus atât la scăderea efectivelor de animale cât şi a producţiei totale de lapte şi implicit a producţiei procesate şi a productivităţii,deci incepand cu 2007 si pana in prezent 2010 productivitatea laptelui este intr-o continua scadere. În aceste condiţii efectele noii politici de susţinere a sectorului după un an de implementare sunt practic dificil de comensurat şi cu siguranţă nu sunt cele scontate.

Cu toate că România a traversat o perioadă lungă de tranziţie iar acum este membră a UE, procesul de restructurare a exploataţiilor este pe departe de a fi finalizat. În anul 2008 producţia de lapte se obţinea în 1,05 milioane de exploataţii, a căror mărime medie era de 1,63 capete iar 72 % din efectivele totale de vaci de lapte erau crescute în exploataţii de mărimi foarte mici (1-2 capete). Exploataţiile care au peste 100 capete şi pe care le considerăm comerciale sau potenţial comerciale, reprezintă doar 2,23% din total, ele deţinând numai 0,02% din efectivul naţional de vaci de lapte. În ultimii 7 ani procesul de restructurare a fost foarte lent, diferenţele faţă de anul 2001 fiind destul de reduse , în special pentru fermele de dimensiuni medii (20 - 100 capete) care ar avea potenţial de dezvoltare.

În anul 2005 în UE-27 existau 2,8 milioane de exploataţii cu vaci de lapte din care 2 milioane cu 1 şi 2 vaci. Dintre cele 2 milioane de exploataţii de mici dimensiuni, România şi Polonia au 1,6 milioane. Numărul exploataţilor a scăzut drastic între 1995 şi 2008, în Italia, sa înjumătăţit, iar în Spania acestea au scăzut cu aproape două treimi. În acelaşi timp mărimea fermelor de vaci s-a modificat, media numărului de vaci pe fermă a crescut semnificativ în Danemarca, Grecia şi Portugalia.

În contrast cu dimensiunea redusă a fermelor din România şi Polonia, media mărimii unei ferme în Marea Britanie a fost de 80 capete în 2008, de 85 capete în Danemarca şi de peste 100 capete în Cipru.

Atât calitatea cât şi cantitatea laptelui sunt afectate de gradul ridicat de fragmentare al exploataţilor. Logistica procesului de colectare este încă deficitară iar infrastructura în mediul

rural încă insuficient dezvoltată. Din raţiuni economice procesatorii preferă mai degrabă să colecteze lapte dintr-o singură sursă pe o rază de 500 km, decât de la 100 de surse pe o rază de 10 km.

Se poate concluziona că la ora actuală, din totalul de 3,3 miliarde de litri de lapte produs in Romania, 2 miliarde de litri se vând in pieţe ţărăneşti, la tarabe, sau merg de la fermieri, direct la consumator, prin sistem de abonamente, iar restul de 1,3 miliarde de litri de lapte se procesează

Cu toate că piaţa produselor lactate proaspete este în creştere (în special la iaurturi), românii rămân în urma europenilor din punct de vedere al consumului acestor produse. În România, consumul mediu de lactate proaspete pe cap de locuitor este de circa 5,4 kilograme pe an, în timp ce în Germania este de 33,6 kilograme, în Franţa, de 33,7 kilograme, iar în Bulgaria, de 16,2 kilograme.

Analizarea datelor prezentate anual de către „International Dairy Federation” în publicaţia „The World Dairy Situation” evidenţiază faptul că în România consumul de lapte şi produse lactate (în echivalent lapte) se situează la 65 -70% din valoarea înregistrată în UE-15 iar consumul de unt este cu mult inferior comparativ cu media europeană, fiind chiar cel mai scăzut din zonă. La brânzeturi, consumul este comparabil cu cel din Republica Cehă şi SUA şi mai ridicat decât cel înregistrat în Regatul Unit. Consumul de lapte lichid şi produse lactate proaspete (iaurturi, creme), a urmat trendul ascendent înregistrat în toate ţările Uniunii Europene fiind apropiat cu cel înregistrat în Republica Cehă, Republica Slovacă şi cel din Ungaria.