Managementul calității

REZUMAT

Regimul scurgerii apei si aluviunilor prezinta o variatie naturala semnificativa, caracterizata printr-o anumita ciclicitate peste care se suprapune presiunea antropica exercitata de folosintele de apa. Daca in cazul scurgerii lichide lucrurile par mai simple, in ceea ce priveste aluviunile, situatiile sunt mai complexe. Acest lucru a condus pe autori la ideea de a analiza periodicitatea scurgerii solide efective si prin prisma dimensiunilor impactului antropic.

In acest fel, intervalul 1950-2002 pentru care exista siruri de valori anuale directe sau partial extrapolate, a fost impartit in trei perioade caracteristice :

a. Perioada 1950-1967, cu scurgere naturala si presiune antropica redusa ;

b. Perioada 1968-1991, cu scurgere naturala mai bogata si cu impact antropic deosebit de pregnant ;

c. Perioada 1992-2002, cu scurgere naturala mai redusa (au fost cateva secvente de seceta severa) si cu un impact antropic mult diminuat, dar remanent in cazul lacurilor de acumulare.

Pe toate lacurile de acumulare se constata fenomene de colmatare ale caror rate depind de pozitia acestora in diferite zone geografice (montana, de deal si de podis) si de modul lor de dispunere pe cursurile de apa (izolate sau in cascada).

1. INTRODUCERE

Problema tranzitului de aluviuni pe cursurile de apa prezinta o importanta teoretica si practica deosebita. Scurgerea aluviunilor reprezinta un efect al exercitarii actiunii erozive de catre apele curgatoare si pana la urma reflecta potentialul erozional al retelei hidrografice cu efecte directe asupra evolutiei generale asupra formelor de relief si a peisajului geografic in general.

Analiza regimului scurgerii aluviunilor poate oferii pretioase informatii privind conditiile locale, regionale sau zonale de desfasurare a proceselor denudationale, determinate la randul lor de conditiile cadrului natural (geologie, relief, factori hidroclimatici si biogeografici) si de dimensiunile impactului antropic.

Din punct de vedere practic, cunoasterea transportului solid prezinta o de importanta deosebita pt proiectarea lucrarilor amenajare complexa sau de aparare impotriva inundatiilor. Sunt cunoscute numeroase cazuri de colmatare a lacurilor de acumulare (respectiv de reducere a eficientei si a fiabilitatii acestora), a prizelor de alimentare cu apa pentru folosinte si a canalelor de irigatii sau desecare, de exacerbare a eroziunii si de distrugere a albiilor in aval de baraje.

De altfel numeroasele neajunsuri pe care amenajarea cu orice pret a cursurilor de apa si a bazinelor hidrografice, fara cunoasterea prealabila in totalitate, a efectelor secundare negative, a impus in ultimul timp trecerea la o abordare intr-o maniera noua insasi a conceptului de amenajare. Unele dintre aspectele mentionate mai sus au fost evidentiate pentru bazinul hidrografic Siret, in lucrari prezentate anterior: (Olariu, 1988a, 1988b, 1992, 1997), (Olariu si colab.1999a). In lucrarea de fata, ne propunem sa continuam analiza unor siruri de valori ale scurgerii solide de la un numar de 10 statii hidrometrice considerate ca fiind reprezentative si in care fac si masuratori de aluviuni (H,Q,R).

CONDITIILE DE FORMARE SI DE REGIM A SCURGERII SOLIDE IN SPATIUL HIDROGRAFIC TROTUS

Raul Trotus cu o suprafata a bazinului de receptie de 4456 kmp, situat in partea central-estica a Carpatilor Orientali in apropierea curburii acestora, este ca marime al patrulea afluent al Siretului, ceea ce implica o mare varietate a tuturor factorilor genetici ai scurgerii lichide si solide.

1.1. Aspecte geologice si geomorfologice

In cadrul acestei categorii de factori includem carateristicile geologice, geomorfologice si biogeografice ale bazinului hidrografic al raului Trotus, care, prin particularitatile lor specifice pot influenta formarea si regimul scurgerii apei si al aluviunilor. Intr-o anumita masura aceste componente ale mediului geografic sunt dependente de latitudinea zonei repective, de asezarea geografica desi nu reprezinta un factor genetic propriu-zis al scurgerii, au un rol important in formarea si regimul acesteia .

1.1. Geologie si tectonica

Caracteristicile geologice ale unui anumit teritoriu prezinta o importanta deosebita pentru formarea si regimul scurgerii.

In functie de conditiile litologice (tip, duritate, porozitate, permeabilitate, grade de fisurare si erodare) si structurale (depozite cutate, monoclinale, orizontale) precum si de tectonica zonei respective care conditioneaza altitudinea si masivitatea reliefului precum si posibilitatile de infiltratie si implicit coeficientii de scurgere.

Fig.nr 1 Asezarea geografica a bazinului hidrografic Trotus

Bazinul hidrografic Trotus este situat aproape in exclusivitate in geosinclinalul Carpatilor Orientali, caracterizat prin structuri puternic cutate si sariate dispuse in trei mari zone distincte desfasurate de la vest la est: zona cristalino-mezozoica, zona de flis si zona de molasa.

a) Zona cristalino-mezozoica ocupa in m-tii Ciucului extremitatea de N-V a bazinului aflat la obirsia subbazinelor: Sulta, Ciobanus, Uz si este alcatuita din sisturi cristaline mezometamorfice (micasisturi, sisturi sericitoase si argiloase) dure, practic impermeabile, peste care se mai intalnesc local resturi din sedimentarul preaustric (calcare, dolomite, gresii, marnocalcare,etc). Spre E contactul cu flisul sub care se scufunda se face dealungul faliei Central-Carpatica.

b) Zona flisului (Kinf) ocupa cea mai mare parte a unitatii muntoase din bazin, avand cea mai mare raspandire in partea muntoasa a bazinului hidrografic Trotus, respectiv in muntii Tarcaului, Nemirei, Oituzului, Casinului, Gosmanului si Berzunti. Structura este este puternic cutata in panze de sariaj care se incaleca succesiv de la V-E. Flisul intern este pliat peste cel marginal, acesta aparand doar in cele doua semiferestre Oituz-Slanic si Vrancea. In litologie predomina gresiile si marnele, deasemeni putin permeabile. Local cuvertura de alterare cu grosimi mai mari, poate absorbii cantitati mari de apa infiltrata.