Managementul lanțului logistic ecologic în turism - cazul marilor operatori de turism

Managementul lantului logistic ecologic in turism: Cazul marilor operatori de turism

Dezvoltarea extensiva a turismului si semnalele efectelor negative asupra destinatilor au pus sustenabilitatea la baza agendei de afaceri. Cu toate acestea, structura fragmentata a sectorului turistic ramane o provocare cheie pentru atingerea unui consens si dezvoltarea unor strategii coerente si sustenabile privind turismul. Desi strategii din lantul de aprovizionare pare logic sustenabil pentru natura interconectata a industriei turismului, exista discutii putine de cercetare in turism cu privire la adoptarea lor. In scopul de a avansa cunoasterea in turismul sustenabil, acesta poate deveni mai mult de o practica comuna si acest articol exploreaza modul de adoptarea a management de mediu in lantului de aprovizionare (ESCM), de opt mari tour-operatori. Rezultatele cercetarilor arata ca, in lipsa unor presiuni de reglementare si beneficii de redurece a costurilor, adoptarea de ESCM este declansata de presiunile publice si punerea sa in aplicare este limitata de factori organizationali si strategie oarba.

1. Introducere

Exista un consens in crestere in cadrul comunitatii de turism ca dezvoltarea durabila este o problema-cheie pentru asigurarea viabilitatii pe termen lung a turismului si ca necesita angajament si implicare din partea tuturor partilor implicate in turism [1,2]. Cu toate acestea, structura extrem de complexa si fragmentata a sectorului turistic ramane o provocare cheie pentru atingerea unui consens si dezvoltarea unor strategii coerente privind sustenabilitatea turismului [3]. Interdependente puternice intre actorii turismului indica faptul ca strategiile de lant de valori pot fi potrivite pentru gasirea unor abordari comune pentru angajamente comune [4]. Un concept util pentru modul in care sustenabilitatea poate fi abordat intr-un context cu actori multiplii de mediu este managementul lantului de aprovizionare (ESCM), care este, o strategie inter-organizationala menita sa reduca impactul asupra mediului generat in intreagul ciclu de viata al produselor si serviciilor [5, 6]. Studiat extensiv in sectoarele de productie [7], conceptul de ESCM are prioritate in domeniul managementului de mediu pentru a explica modul in care modele de relatii de cooperare si contradictorie pot fi folosite pentru a promova obiectivele de mediu. Desi concentrarea pe ESCM pare logica si potrivita pentru natura interconectata a industriei turismului, exista discutii limitate despre adoptarea sa in cercetare turism. Evolutiile recente in sectorul operatorul de turism dau domeniul de aplicare pentru acest articol pentru a examina noile experiente cu adoptarea ESCM, cu scopul de a identifica care sunt factorii care influenteaza adoptarea si punerea in aplicare a ESCM. Scopul general al acestui studiu este de a dobandi o mai buna intelegere a procesului de adoptare din spatele ESCM si sa ofere explicatii pentru adoptarea acestuia destul de lent de catre operatorii de turism.

Articol se concentreaza pe marii operatorii de turism pentru doua motive. In primul rand, pozitia lor de top in turism si influenta majora asupra altor parti interesate sa desemneze operatorii de turism ca actori-cheie in domeniul turismului si care indica faptul ca adoptarea de ESCM poate avea implicatii majore pentru sustenabilitatea turismului global [8,9]. Un al doilea motiv pentru a alege operatorii de turism ca model de analiza este posibilitatea de a invata din experientele de "early adopters" in scopul de a identifica modalitatile cele mai eficiente moduri de a adopta ESCM pentru companii Datorita stadiilor incipiente de astfel de practici in turism, cercetare se concentreaza asupra perceptiilor strategice de ESCM de catre operatorii de turism. Prin urmare, cercetarea nu a inclus investigatii in etapele ulterioare ale punerii in aplicare ESCM, cum ar fi „reactie a operatorilor” cerere si efect de initiative ESCM in reducerea impactului asupra mediului. Prin urmare, se concentreza la un nivel ingust al studiului, rezultatele fii relevante in primul rand pentru tur-operatorilor si scopul de a aduce o mai buna intelegere a conditiilor complexe necesare pentru o adoptare mai larga a ESCM in randul organizatiilor de turism. In turism, in afara de cateva lucrari care se concentreaza in principal pe contextul institutional al ESCM [9-12] de cercetare cu privire la adoptarea ESCM sunt insuficiente. Prin urmare, acest articol incepe sa ia un punct de plecare in literatura de specialitate cu privire la management de mediu si ESCM in scopul de a identifica factorii frecvent asociati cu adoptarea acesteia si de a construi un cadru analitic pentru studiile de caz. Mai mult, articolul prezinta contextul de afaceri pentru tur-opreratori ca un fundal pentru rezultatele cercetarii. Pentru a oferi o mai buna intelegere a contextului explorat, concluziile sunt mai intai prezentate la lungime si apoi analizate pentru a identifica importanta diferitilor factori pentru adoptarea de catre operatorii de turism mari a ESCM Avand in vedere limitele studiului, articolul se termina cu mai multe remarci generale de incheiere cu privire la adoptarea de ESCM.

2. Adoptarea strategica si punerea in aplicare a ESCM

Aparut doar cu cateva decenii in urma de la preocuparile companiilor japoneze cu privire la eficacitatea lor in furnizarea de valoarea consumatorilor [13], conceptul de supply chain management (SCM) este un termen relativ nou in literatura de specialitate a managementul afacerilor, dar este din ce in ce mai important in contextul contemporan al globalizarii [14]. Utile pentru optimizarea relatiilor inter-organizationale [15] managementul lantului de aprovizionare este un concept de ghidare de integrare functionala dincolo de firmele individuale pe retele de organizatii [13,16,17]. Progresele realizate in domeniul managementului de mediu si acceptarea tot mai mare de responsabilitati extinse de producatori pentru a impactului creat dincolo de propria lor fabrica in amonte si in aval in cadrul lantului de aprovizionare [6,18], subliniaza logica de management a mediului lantului de aprovizionare (ESCM). Cele mai multe definitii de ESCM sunt legate de contexte operationale ale produsului si productie [7,19,20,21] sau beneficiile strategice de la performantele de mediu [5,22] si relatiile de colaborare [5,23]. Pentru aceasta investigatie, care se axeaza pe contexte organizationale care sa faciliteze adoptarea ESCM, cea mai potrivita este definitia propusa de Zsidisin si Siferd [24], care descriu ESCM ca un "set de politici al managementul lantului de aprovizionare care a avut loc, actiunile intreprinse, si relatiile formate ca raspuns la preocuparile legate de mediul natural cu privire la proiectarea, achizitionarea, productia, distributia, utilizarea, refolosirea, si eliminarea bunurilor firmei si servicii "[6,25]. Accentul deosebit pe dinamica factorilor care influenteaza ESCM, adoptarea diferitele strategii aplicabile pentru punerea sa in aplicare, face aceasta definitie adecvata pentru ghidarea si adoptarea ESCM in turism. Urmatoarele sectiuni prezinta o analiza a literaturii care identifica ceea ce declanseaza procesul si ce raspuns ar putea fi de asteptat de la companii si cum ar trebui folosite mai tarziu pentru construirea cadrului analitic pentru studiile de caz.