Managementul proiectelor - deschiderea unei pensiuni agroturistice în zona comunei Buceș

Atât în practica turistică internaţională, cât şi în literatura de specialitate, se con¬sta¬tă o îndreptare a populaţiei oraşelor spre recreere către mediul rural. În acelaşi timp se re¬marcă faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglo¬me¬¬rat şi mai trepidant) nu mai satisfac aspiraţiile, motivaţiile, opţiunile turiştilor, ale unei în¬¬semnate părţi din rândul populaţiei urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru odih¬¬nă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului şi în ultimii ani şi în România.

Treptat însă, turismul rural a început să fie privit ca o posibilitate concretă de dez¬vol¬tare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o şansă reală pentru zonele rurale defavorizate, dar şi pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potenţial natural şi cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei acestor perimetre, stabilizarea forţei de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcţiilor, creşterea rapidă a echipamentelor de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.

1. Comuna Buces – prezentare generală

Comuna Buces este o unitate administrativ-teritoriala situata in partea de N-E a judetului Hunedoara, la limita acestuia cu judetul Alba. Este localizata la poalele de S-E ale Muntilor Bihor, care fac parte din Carpatii Occidentali ( Muntii Apuseni).

Se invecineaza in N si N-E cu comunele Ciuruleasa, Almasul Mare si orasul Zlatna din judetul Alba, in S cu comuna Balsa, in S-V cu comunele Criscior si Bucuresci, in V cu comuna Ribita, in nord cu municipiul Brad, iar in N-V cu comuna Blajeni.

Altitudinea medie la care se afla satele comunei este de 300 m, satul centru de comuna - Buces - are o altitudine de 450 m, iar cota cea mai inalta a localitatii este data de varful Muntelui Valcan -1263 m. Localitatea se intinde pe o suprafata de aproape 123 km patrati. Acesta reprezinta 5,8% din suprafata judetului Hunedoara. Ca intindere este considerata o comuna de marime mijlocie. Satul centru de comuna- Buces- se afla aproape la jumatatea distantei dintre municipiul Brad si orasul Abrud ( 20 km). Distantele fata de orasele mari: Buces- Deva (resedinta judetului Hunedoara)- 59 km, Buces- Bucuresti (pe sosea, via Deva)- 457 km, Buces – Bucuresti (pe sosea, via Abrud- Alba Iulia)- 433 km.

Accesul spre localitate este facilitat de o sosea asfaltata inclusa in categoria drumurilor nationale- DN 74- Brad- Abrud. Acest drum face legatura direct sau prin intermediul altor sosele cu orasele ori municipiile Campeni, Stei, Oradea, Arad, Lugoj, Timisoara, Zlatna, Alba Iulia, Sibiu, Brasov, Bucuresti, Turda, Cluj Napoca.

RETEAUA DE DRUMURI COMUNALE SI JUDETENE:

- DJ 742A : Buces- Tarnita, Izvorul Ampoiului (jud. Alba).

- DJ 705D: Buces- Stanija si mai departe cu localitatile Boiu- Geoagiu- Orastie.

- DC 13A; legatura cu satul Grohotele.

- DC 13B: legatura cu satele Dupa Piatra- Cornitel-Serbaia.

- DC 12: legatura din DN 74 spre Blajeni.

Existenta acestor drumuri asigura accesul spre toate localitatile din componenta localitatii Buces, oferind populatiei posibilitatea de deplasare cu mijloace proprii sau cu autobuze in interiorul sau exteriorul acesteia.

In anul 2004 existau la nivelul comunei: 4,17 km de drum cu imbracaminte asfaltica; 4,6 km de drum din beton; 9,59 km drumuri pietruite.

In prezent sunt racordate la reteaua de telefonie fixa(Romtelecom) toate satele, existand aproximativ 300 de abonati. Pe teritoriul comunei sunt amplasate mai multe posturi publice de telefonie fixa in localitatile: Mihaileni- 2 cabine, Buces- o cabina, Buces-Vulcan- 2 cabine, Stanija- 2 cabine, Grohotele – 2 cabine, Dupapiatra- o cabina, Tarnita- o cabina. In mai multe zone ale comunei se poate utiliza si telefonia mobila.

Reteaua de internet functioneaza la sediul primariei Buces si la cabinetul de informatica al scolii generale din localitate. In comuna exista peste 1000 de televizoare si foarte multe case dispun de antene digitale sau parabolice pentru receptionarea altor posturi de televiziune. Presa in localitate este adusa pe baza de abonament, neexistand puncte de desfacere a acesteia.

Comuna dispune de un oficiu postal care ofera toate serviciile specifice: coletarie, mesagerie, mandate, telegrame, scrisori si altele.

Comuna Buces se intinde pe doua formatiuni geologice principale:

- roci bazice, formate din calcare, calcare litologice, noduloase si dolomitice din Cretacic si Jurasic( 3%).

- roci acide, formate din pragnaise, micasisturi si gresii (97%).

Din acestea s-au dezvoltat in zona soluri brune lumezobazice, si mai putin soluri brune luvice, renzine si litosoluri.

Pe teritoriul comunei Buces se regaseste un relief complex, cu altitudini cuprinse intre 200m (raul Crisul Alb) si 1263 m (Muntele Vulcan). Lanturile muntoase din zona au o succesiue de culmi domoale, usor accesibile si circulabile, constituind un potential turistic ridicat.

Reteaua hidrografica este bine reprezentata de vai si paraie cu debit variabil pe timpul verii. Directia generala de scurgere a apelor este S-V. Pricipalul rau este Crisul Alb, comuna Buces fiind asezata pe partea stanga a acestuia. Afluentii mai importanti ai Crisului Alb sunt vaile Vulcanului, Satului, Stanija, Dupapiatra, Artanului, care la randul lor aduna apele din paraiele si ogasele Custurii, Porchii, Babii, Grecului, Secarii, Grohot, Bradisorului, Serbaii, Tarnita, Dostina, Ludului, Bradinesti, Magurii, Viezurii, Saritorii, Musatului, Tisei, Bradoi, Fierbintelului, Frateasa, Negraii, Plopului, Zavoiului, etc. Pe langa resursele de apa de suprafata, un volum important este cantonat in subteran, fapt care si constituie sursa principala de apa potabila a locuitorilor comunei. Datorita acestui fapt, 80% din gospodariile populatiei au alimentare cu apa prin conducte (prin cadere libera) in urma captarii unor izvoare.

Vegetatia este specifica zonelor de deal si munte, predominand padurile de foioase. Suprafetele mari de pasuni si fanete au o diversitate de ierburi cu valori nutritive ridicate specifice de asemenea zonelor de deal si munte.