Metoda ABC

Capitolul I

Metoda ABC (Activity Based Costing)

1.1. Noţiuni generale cu privire la metoda ABC

Multitudinea şi complexitatea fenomenelor şi proceselor economice presupune un mare volum de muncă din partea cadrelor manageriale, în vederea asigurării profitabilităţii firmei .

Între acestea menţionăm procurarea semifabricatelor, materialelor, resurselor energetice pentru care trebuie cunoscută piaţa de unde ne procurăm materialele, unde îşi desfăşoară activitatea un număr mare de furnizori cu diferit potenţial de livrare, dar şi asigurarea consumului pentru un nomenclator de materiale foarte numeros, constituirea de stocuri la niveluri şi valori diferite, încărcarea raţională a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, valorificarea produselor finite pe piaţa unde acţionează un număr mare de consumatori, toate acestea ridică probleme deosebite privind volumul cumpărărilor, potenţialul de plată şi credibilitatea în afaceri.

În asemenea condiţii trebuie realizată, din punctul de vedere al managerilor, tratarea diferenţiată a fenomenelor şi proceselor în funcţie de caracteristicile acestora, de formele de manifestare şi influenţa acţiunii asupra managementului firmei în ansamblu. Un sistem managerial deosebit de util în acest context este metoda ABC.

Metoda ABC a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii în lucrarea “The hidden factory”, spre sfârşitul anilor ’80 elaborată şi publicată de Jeffrrey G. Miller şi Thomas E. Vollmann. Cei doi autori au realizat unui studiu critic sectoarele şi locurile de costuri comune (indirecte), concluzionând că pasul următor pentru controlul costurilor indirecte constă în elaborarea unui model care să detalieze şi să structureze cauzele acestor costuri. Singura greşeală a celor doi autori a fost faptul că nu a prezentat şi elaborat un nou sistem de calculaţie a costurilor.

În anul 1987 a fost prima încercare de realizare a unui asemenea sistem nou în calculaţia costurilor realizat de către Cooper, Kaplan şi Johnson. Aceasta a constat în transpunerea şi aplicarea instrumentului şi metodologiei mărimilor directe de referinţă cu dublă funcţie asupra sectoarelor, locurilor auxiliare şi ajutătoare.

Metoda costurilor bazate pe activităţi (ABC) căută să aloce cheltuielile indirecte la costurile de producţie pe o cale mai reală decât volumul simplu al producţiei şi, în acelaşi timp, tinde să arate relaţia dintre costurile indirecte şi activităţile care le generează .

Metoda ABC este o metodă de tip absorbant, deoarece decontează asupra produselor toate cheltuielile întreprinderii, atât pe cele directe cât şi pe cele indirecte. Metoda presupune distribuirea cheltuielilor indirecte asupra produselor, serviciilor, lucrărilor, făcând apel la activităţile întreprinderii.

Metoda ABC arata luarea în considerare a factorilor care generează costurile, folosiţi curent ca şi inductori de cost (Cost-Drivers). Având în vedere că produsele consuma activităţi, iar acestea consuma resurse.

Metoda ABC arata ca pentru realizarea oricărui produs sunt necesare o serie de activităţi în amonte sau în aval de faza de execuţie a produselor, cum ar fi activităţile de recepţie materii prime, reglare a maşinilor, de montaj, sau activităţi legate de distribuţie, administraţie etc., ale căror cheltuieli nu au nici o legătură cu manopera directă.

În cele mai multe din întreprinderi, costurile indirecte au o pondere mare în totalul costurilor, iar aplicarea metodei ABC în cadrul acestora vizează nu numai o alocare mai bună a acestor costuri, în principal, o înţelegere mai bună a factorilor care determină costurile. Această metodă poate fi aplicată cu succes în aceste entităţi, în care producţia este diversificata, costul erorilor este ridicat, iar competiţia este acerbă.

Metoda ABC oferă câteva posibilităţi de analiză datorită diversităţii obiectelor de calculaţie (tipuri de clientela, comenzi etc.), iar depăşirea cadrului anual al bugetelor poate oferi calculul costurilor pe durata ciclului de viaţă al produselor sau pe proiecte specifice, ce se derulează pe mai mulţi ani.