Optimizarea utilizării capacităților de producție în industria alimentară la SC Simultan SRL

Capitolul I

INTRODUCERE : Stadiul de Dezvoltare Actual

al Industriei Alimentare în România

1.1. Locul şi rolul industriei alimentare în economia ţării noastre

Alimentaţia este o nevoie biologică fundamentală şi un drept fundamental al omului statuat în Cartea Naţiunilor Unite, care înseamnă de fapt dreptul la existenţă al acestuia.

Industria alimentară, prin ponderea importantă ce o deţine în cadrul ansamblului industriei, este prima dintre industrii care poate crea locuri de muncă pentru diverse categorii ale populaţiei apte de muncă, dispunând de largi posibilităţi pentru valorificarea atât a diversităţii materiilor prime, cât şi a resurselor umane.

În cadrul acţiunii de sporire a volumului de producţie alimentară, o atenţie deosebită s-a acordat valorificării superioare a resurselor de materii prime. Acest lucru s-a realizat pe trei căi principale:

- prelucrarea în faze multiple a materiilor prime agricole,

- diversificarea sortimentelor,

- valorificarea rebuturilor şi a deşeurilor.

Industria alimentară este una din ramurile industriale cu cel mai redus consum de energie şi de fonduri pe unitate de produs, ceea ce-i oferă un potenţial apreciabil de eficientizare, un randament ridicat şi o productivitate a muncii aferentă.

Dacă ţinem seama de faptul că în sectorul industriei alimentare capacităţile de producţie nu sânt folosite integral, rezultă că această ramură a industriei are suficiente rezerve pentru a-şi creşte contribuţia la asigurarea consumului intern şi la export. Vizată ca sector prioritar de politica de privatizare a guvernului, industria alimentară urmează să-şi fundamenteze strategia pe baza unor obiective cum sunt:

- participarea industriei alimentare la formarea reţelei de întreprinderi mici şi mijlocii pe baza vânzării de active şi restructurarea unităţilor mari pentru privatizare,

- orientarea unor credite guvernamentale pentru finanţarea unor obiective de investiţii de o importanţă deosebită,

- modificarea atitudinii angajaţilor faţă de privatizare,

- rolul capitalului străin şi orientarea acestuia către ramurile care obţin produse alimentare de bază,

- stimularea concurenţei şi eliminarea situaţiilor de monopol.

- participarea la programe de finanţare dezvoltate de U.E. ( SAPARD ), prin care procesul de aderare al României la U.E. să fie accelerat.

1.2. Volumul şi dinamica ramurii în crearea P.I.B.

Sub aspectul evoluţiei, se constată că o cantitate tot mai mare de alimente necesare consumului populaţiei este asigurat de pe piaţă (cazul conservelor industriale) la care creşterea foarte mare a consumului indică deplasarea locului de producţie de la gospodăria individuală la industrie.

Bilanţul pe 1998 ne indică o creştere faţă de anul precedent a producţiei industriale, a desfacerii de mărfuri, a serviciilor, agricultura înregistrând un recul.

Scăderea ponderii industriei în P.I.B. de la 46,2 % m 1989 la 31,7 % în 1998 s-a făcut nu printr-o evoluţie normală a economiei, ci prin prăbuşirea utilizării capacităţilor de producţie.

P.I.B. în 1998 a avut valoarea nominală de 338.670 miliarde lei, fiind în termeni reali cu 7,3 % mai mic decât în anul anterior.

Primul sector al economiei, din punct de vedere al participării la formarea P.I.B. a devenit în 1998 cel al serviciilor.

Aceasta este o tendinţă normală ce reflectă schimbări structurale în economie.

Industria a pierdut întâietatea în crearea P.I.B., contribuţia ramurii reducându-se de la 35,5 % în anul 1997 la 31,7 % în 1998.

Valoarea adăugată brută din industrie, în sumă de 107 mii miliarde lei, a reprezentat în termeni reali numai 89,5 % din realizările anului precedent, ca efect al restrângerii activităţii în majoritatea subramurilor industriale, al întârzierii restructurării şi al eficienţei economice scăzute.

P.I.B. s-a format în proporţie de 58,3 % în sectorul privat, a cărui contribuţie a crescut uşor faţă de anul trecut (cu 0,2 puncte procentuale).

Sectorul privat continuă să fie cel mai puţin reprezentat în industrie, unde restructurarea şi privatizarea s-au produs lent şi cu rezultate sub aşteptări.

În continuare este prezentată structura de formare a P.I.B. în România :