Problema insuficienței parcajelor din Municipiul București

Capitolul 1. Descrierea conţinutului simulării şi jocului de roluri în toate fazele

Problema identificată este cea a numărului redus de parcări comparativ cu numarul mare de maşini care tranzitează zilnic Muncipiul Bucureşti.

Pentru rezolvarea acestei probleme am constituit o şedinţă la care au luat parte următorii reprezentanţi locali: Primarul General al Municipiului Bucureşti, un consilier local, Arhitectul-şef din cadrul Direcţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului, Secretarul General al Municipiului Bucuresti, Directorul Direcţiei de transporturi , drumuri şi sistematizarea circulaţiei şi Directorul Direcţiei buget.

Pentru a puncta cât mai bine rolul fiecaruia în cadrul şedinţei am realizat o trecere în revistă a sarcinilor fiecărui reprezentant local, după cum urmează:

În calitate de Primar General al Municipiulul Bucureşti este de datoria sa, ca în sedinţa în cadrul căreia s-a studiat problema parcărilor din oraş, acesta să reprezinte oraşul în relaţiile sale exterioare, inclusiv cu cetăţenii, persoanele fizice sau juridice, fie ele de cetăţenie română sau străină.

De asemenea, se va asigura ca prin măsurile luate să fie respectate toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor şi va dispune măsurile necesare şi va acorda sprijin deplin pentru aplicarea tuturor ordinelor şi instrucţiunilor cu, caracter normativ.

În ceea ce priveşte problema lipsei parcărilor, este de datoria sa să stabilească zonele de parcare, să administreze direct şi să supervizeze managementul serviciilor privind parcarea. Mai mult, va stabili taxele/tarifele locale pentru folosirea serviciilor de parcare sau va aproba tarifele propuse de operatorii serviciilor de parcare.

În calitatea sa de Secretar al Municipiului Bucureşti, acesta are urmatoarele atributii: înregistrarea în registru a lucrărilor, solicitărilor cetăţenilor, solicitărilor altor instiţutii, societăţilor, actele administrative şi va verifica îndeplinirea condiţiilor de formă.

De asemenea, va analiza dacă sunt îndeplinite condiţiile legale de procedură privind iniţierea şi promovarea proiectelor de acte administrative (existenţa notelor, referatelor, expunerii de motive a extrasului din legislaţia invocată, documentaţia aferentă – puncte de vedere scrise ale compartimentelor cu activitate din domeniul de reglementare al proiectelor de acte administrative, etc).

Semnează următoarele documente: certificate de urbanism, autorizaţii de construire, avize de legalitate ce însoţesc proiectele de hotărâri care urmează a fi supuse aprobării Consiliului General al Municipipiului Bucureşti, dispoziţiilor emise de Primarul General al Municiipiului Bucureşti şi nu în ultimul rând, convoacă întrunirile, şedintele ce urmează a se desfăşura la Cabinetul Secretarului General al Municipiului Bucureşti;

Arhitectul-şef se ocupă de: analizarea documentaţiilor depuse în vederea emiterii certificatelor de urbanism şi stabilirea cerinţelor şi condiţiilor urbanistice necesare pentru elaborarea documentaţiei tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor, se asigură de întocmirea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire pe baza documentaţiilor prevăzute de lege, iniţiază, elaborarează şi propune spre aprobarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti proiecte de hotărâri şi documentaţii de urbanism. Totodată dispune emiterea de avize privind situaţia urbanistică pentru construcţia parcărilor.

În ceea ce priveşte atribuţiile consilierului, scopul lui este acela de a administra domeniul public şi privat al Municipiului, precum şi de a gestiona serviciile furnizate către cetăţeni într-un mod cât mai eficient şi echitabil, astfel încăt gradul de satisfacere al necesităţilor cetăţenilor să fie cât mai ridicat.

Directorului Direcţiei de transporturi, drumuri şi sistematizarea circulaţiei I se impune urmatorul set de atribuţii: monitorizează parcajele la nivelul Municipiului Bucureşti, avizează propunerile instituţiilor şi serviciilor publice coordonate referitoare la modificarea tarifelor practicate de către acestea, în vederea supunerii spre aprobare organelor competente. Monitorizează şi avizează parcările publice, coordonează activităţile referitoare la executarea şi implementarea "Proiectului privind infrastructura urbană în Bucureşti". Promovează relaţiile cu partenerii externi privind dezvoltarea metropolitană, regional şi transportul integrat. Intocmeşte fişele de finanţare necesare pentru obţinerea creditelor de finanţare a proiectelor, întocmeşte teme de proiectare, studii de fundamentare, prefezabilitate, fezabilitate, proiecte şi le supune aprobării Primăriei Municipiului Bucureşti. Elaborează documentaţiile de licitaţie, elaborează programul şi documentaţia aferentă pentru promovarea proiectelor cu creditare externă şi pregateşte documentaţia de licitaţie.

Directorul Direcţiei buget are în competenţa sa următoarele sarcini: participă la elaborarea analizelor privind dezvoltarea resurselor financiare ale Municipiului Bucureşti împreună cu direcţiile de specialitate, privind constituirea de noi resurse, instituirea de impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii, contractarea de împrumuturi şi atragerea de alte surse.

De asemenea, avizează proiectele de hotărâri şi dispoziţii care implică bugetul municipalităţii şi întocmeşte documentaţiile pentru repartizarea pe bugete componente – bugetul C.G.M.B. şi bugetele sectoarelor – a alocaţiilor de la bugetul de stat şi din alte fonduri publice aprobate pentru Municipiul Bucureşti.

Sedinţa a debutat cu prezentarea problemei identificate.

Pentru a se găsi o rezolvare cât mai eficientă a acestei probleme am propus câteva soluţii pentru a putea ulterior să alegem soluţia optimă.

Prima dintre aceste soluţii este cea a parcărilor de tipul Park and Ride. Acest tip de parcare îi vizează pe cei care vin să viziteze Bucureştiul sau naveştistii care lucrează în capitală. În acest caz, autoturismul se parchează într-o zonă marginală a oraşului, iar vizitatorii pot ajunge în centrul acestuia cu ajutorul mijloacelor de transport în comun.

Prin construcţia unor astfel de parcări, sperăm să reducem semnificativ presiunea pusă pe parcările centrale care au o capacitate destul de mică.

Aceste parcări trebuie amplasate în apropierea staţiilor de autobuz, metrou sau gări, pentru a asigura legătura cu alte mijloace de transport. Aceste facilităţi îi permit posesorului de autovehicul să îl parcheze într-un loc special amenajat şi sigur şi să-şi continue călătoria spre centrul oraşului cu mijloace de transport public sau cu alte mijloace nemotorizate.

Aceste tipuri de parcari ar putea fi amplasate în urmatoarele zone: zona Autogării

(200 de locuri), Iancului-Pantelimon (250 de locuri), zona IMGB (la capătul liniei de metrou M2-Berceni, 220-250 de locuri), Militari (zona fostei autogări, 250 de locuri).

O astfel de parcare aduce cu sine o serie de aspecte pozitive. Pentru că marea problemă cu care este ameninţată capitala este cea a aglomeraţiei, o astfel de parcare ar fluidiza traficul, însă pentru mulţi cetăţeni aceasta soluţie ar părea una incomodă, căci transportul cu mijloacele în comun ar necesita o pierdere mare de timp.

Parcarea de tipul “park and ride” ar aduce sume considerabile la veniturile bugetului RATB sau Metrorex. De asemenea, numarul foarte ridicat de maşini, face din Bucureşti una dintre cele mai poluate capitale ale lumii, iar cu o astfel de soluţie aplicată gradul de poluare al oraşului ar scădea într-un mod vizibil.

Cea de-a doua soluţie constă în diminuarea spaţiilor verzi şi construira parcărilor în locul acestora, precum şi crearea unui sistem de parcare peste raul Dâmboviţa

Aceasta solutie ar spori numarul de parcări, însa ar atrage dupa sine numeroase repercursiuni, precum şi încălcarea Legii nr. 24/2007. Conform legii nr. 47 din 19 martie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi, zona spatiilor verzi nu trebuie să fie acoperită cu construcţii sau diminuată, de aceea soluţia de a construii parcări în acea zonă nu este realizabilă. Mai mult decât atât, conform directivelor UE, trebuie să avem cel puţin 26 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor. Norma de 26 mp pe cap de locuitor reprezintă un minimum acceptat de Uniunea Europeană în condiţiile în care Organizaţia Mondiala a Sănătăţii recomandă o suprafaţă de 52 mp pe cap de locuitor. Conform Ordonanţei de Urgenţă 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, “autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spatiu verde de minimum 26 mp/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013″. De asemenea, nu sunt de acord nici cu amenajarea unor parcări pe raul Dâmboviţa, deoarece au fost demarate deja câteva proiecte pentru amenajarea malurilor râului. Astfel malurile Dâmboviţei vor fi transformate într-o zonă pentru promenadă şi recreere. Pe maluri va fi pus gazon, vor fi plantaţi copaci, jardiniere, bănci şi coşuri de gunoi.