Procesarea Resurselor Naturale

Domeniu: Management

Conține 2 fișiere: doc

Pagini : 80 în total

Cuvinte : 22653

Mărime: 306.83KB (arhivat)

Publicat de: Silviu Silvian Giurgiu

Puncte necesare: 8

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ion Gheorghiu

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI FACULTATEA DE MINE CATEDRA: PROCESAREA RESURSELOR MINERALE

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Cap. I. Introducere. Prezentarea zonei miniere
1.1. Amplasarea geografică şi geneza zăcământului
1.2. Metoda de exploatare a zăcământului de bauxită
Cap. II. Descrierea fluxului de preparare existent la S.C. BAUXITA S.A. Dobreşti
2.1. Caracteristicile minereului de bauxită
2.2. Descrierea fluxului de preparare
2.3. Stadiul critic al instalaţiei de preparare Dobreşti
2.4. Calculul indicilor de preparare realizaţi de instalaţia Dobreşti
2.5. Deficienţe mecanice şi tehnologice la funcţionarea instalaţiei de preparare Dobreşti
Cap. III. Cercetări existente privind creşterea indicilor de preparare ai instalaţiei Dobreşti
3.1. Cercetări anterioare privind preparabilitatea bauxitei din zona M-ţii Pădurea Craiului-Bihor
3.2. Cercetări în faza laborator pentru reducerea conţinutului ce CaO din bauxita preparată
3.2.1. Analiza calităţii realizate în condiţii industriale ,pe sorturi tehnologice şi granulometrice
3.3.Experimentări industriale de îmbunătăţire a calităţii bauxitei spălate în fluxul actual de preparare
3.3.1.Observaţii asupra funcţionării clasoarelor
3.3.2.Experimentări de îmbunătăţire a calităţii bauxitei mărunte din circuitul clasoarelor cu spirală şi greblă(determinate fizic)
3.3.3.Efectele şi rezultatele(determinate chimic) obţinute prin coborârea pragurilor clasoarelor cu spirală şi greblă
3.4.Experimentări de concentrare avansată pe mese oscilante a bauxitei mărunte 0,00-3,00 mm din concentratul final
3.4.1.Compoziţia chimico-granulometrică medie a probei supusă concentrării pe mese oscilante(tabelul 3.4.11 şi figura nr.3.4.1.1.)
3.4.2.Modul de lucru
3.4.3.Rezultatele obţinute în urma experimentărilor de concentrare pe mese oscilante
3.4.4.Concluzii referitoare la cercetările efectuate de CEPROMIN SA DEVA
3.5.Cercetări în faza de laborator în vederea diminuării pierderilor de bauxită în sterilul final al instalaţiei
Cap. IV. Proiectarea instalaţiei de prelucrare a bauxitei pentru o capacitate de 1000 t/zi
4.1. Prezentarea noului flux de preparare propus pentru prelucrarea a 1000 t/zi bauxită
4.2. Calculul indicilor realizaţi în instalaţia proiectată
4.3. Proiectarea instalaţiei U.P. Dobreşti la o capacitate de prelucrare de 1000 t/zi
Cap. V. Calculul tehnico-economic
Cap. VI. Concluzii şi propuneri
Bibliografie

Extras din proiect

CAPITOLUL I

INTRODUCERE.

Zăcământul de bauxită din masivul Pădurea Craiului este lentiliform, lentilele de bauxită fiind situate în cavităţile carstice ale paleocarstului calcarului superior (tihonic) iar în acoperişul bauxitelor apar calcare neocomiene cu charaphite depuse în lacurile ce şi-au continuat dezvoltarea după încetarea procesului de bauxitogeneză.

În cazul în care eroziunea a îndepărtat coperta de calcar cretacic, lentilele sunt acoperite cu sol vegetal, argile sau depozite cuaternare constituite din nisip şi pietriş.

Gradul de răspândire a lentilelor este foarte mare, cca. 1-3 lentile/kmp. Diferiţi cercetători au pus în evidenţă cantităţi ridicate de diaspor în bauxită roşie, cantităţi mai mici de gibbsit şi caolinit în bauxita roz şi albă şi cantităţi însemnate de alumit şi siderit în bauxita pestriţată. În bauxitele din zona Remeţi s-au pus în evidenţă diasporul şi subordonat gibbsitul, precum şi alumogel şi carbonat de calciu în zonele inferioare ale zăcământului. S-a constatat că fierul este fixat în pirită şi oxizi, iar silicea apare sub formă legată sau amorfă.

În studiile efectuate privind caracterul chimico-mineralogic unanim recunoscut este faptul că bauxitele sunt alcătuite din mineralele triadei Al – Fe – Ti, în parageneze primare sau secundare, după cum urmează:

- minerale de aluminiu: diaspor (foarte frecvent), böehmit (rar), diaspor + böehmit) 53,60 %, caolinit 8,08 %, gibbsit (foarte rar);

- minerale de fier: hematit 24,8 % (foarte frecvent), goethit 1,94 % (frecvent), magnetit, pirită 0,6 % (rar), hidrohematit, hidrogoethit, lepidocrocit, sideroză, marcasită (foarte rar);

- mineralele de titan: anatas (frecvent), rutil (foarte rar), (anatas+rutil) 3,3%, ilmenit (rar);

- minerale de gangă: calcit 0,75%, cuarţ, substanţe organice.

Se menţionează, din partea unor autori, prezenţa corindonului în bauxita metamorfozată din zona Remeţi.

1.1. AMPLASAREA GEOGRAFICĂ ŞI GENEZA ZĂCĂMÂNTULUI

Zăcămintele de bauxită din Munţii Pădurea Craiului se încadrează în bauxite de caret de tip cuib cu răspândire parţială (Bardossy Gy.)

Zăcământul este extras şi valorificat de către Exploatarea Minieră Dobreşti cu sediul în comuna Dobreşti, judeţul Bihor. Limitele zonei bauxitifere constituie:

- Crişul Repede la nord;

- Valea Iadului la est;

- Linia imaginară Remeţi – Beiuş la sud;

- Linia imaginară Beiuş – Tileagul la vest.

Secţiunile miniere au fost stabilite în funcţie de staţiile de spălare de la Dobreşti şi Chişteag exploatând partea sudică, respectiv cea nordică.

De la staţiile de spălare este livrată bauxita la beneficiari prin transport CFR.

Ultima ipoteză privind geneza bauxitelor este a lui Victor Corvin Papiu şi Mânzatu (1966) bazată atât pe condiţiile lor de concurenţă cât şi pe studiile chimico-mineralogice.

Potrivit acestei ipoteze geneza bauxitelor din masivul Pădurea Craiului este legată de procese de precipitare din soluţii hiperacide prin modificarea pH-ului acestora în urma amestecării cu apele bicarbonate ale carstului bihorean. Materia primă ar fi reprezentată printr-un material piroclastic bazic (diabazic sau spilitic) acumulat la suprafaţa calcarelor jurasic – superioare solubilizat apoi în mlaştini heterotrofe cu ape hiperacide după o prealabilă deselificare pe cale laterfică sau hidrotermală.

În felul acesta se explică după autori faptul că bauxitele mulează vechiul relief carstic şi că nu prezintă nici material detritic nici vreo corelaţie cu roci de altă natură. În acoperişul bauxitelor apar calcare neocomiene cu charopite depuse în locuri ce şi-au continuat dezvoltarea după încetarea procesului de bauxitogeneză.

În Munţii Pădurea Craiului zăcământul este lentiliform, lentilele de bauxită fiind situate în cavităţile carstice ale paleocarstului calcarului jurasic superior fiind acoperit cu calcar cretacic inferior (neocamian).

În cazul în care eroziunea a îndepărtat coperta de calcar cretacic, lentilele sunt acoperite cu sol vegetal, argile sau depozite cuaternare constituite din nisip, pietriş.

În funcţie de natura şi grosimea copertei, lentilele de bauxită sunt exploatate în subteran sau în microcariere.

Gradul de răspândire a lentilelor este foarte mare 1-3 lentile/km². Mărimea lentilelor variază foarte mult în subteran şi la suprafaţă în felul următor: