Program de dezvoltare, protejare și promovare a orașului Bușteni

Capitolul I - Asezarea geografica si cai de acces

Busteni este un mic oraș de munte din nordul județului Prahova, Muntenia, in centrul Romaniei. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi, care au altitudinea maxima de 2.505 m. Se intinde pe circa 7 km de-a lungul vaii Prahovei, intre „Vadul Cerbului” și tunelul sapat in pintenul muntelui „Muchia Lunga”.

Este una din cele mai populare stațiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulțime de oportunitați și activitați de vacanța, de la schi la excursii montane.

Prezenta afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a oferit vetrei statiunii posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor vai, pana sub abruptul Bucegilor.

Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu localitatea Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora, cu cartierul avand acelasi nume.

Altitudinea minima ( la statia CFR ) este de 882 m si maxima ( la ultima casa de pe strada Matei basarab ) de 980 m.

Distanta pana la Bucuresti, pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata = 129 Km; pana la Brasov pe DN1 ( E 15 ) si pe calea ferata Bucuresti - Brasov = 37 Km. Limita nordica a localitatii este plasata in preajma kilometrului 133 - unde se gaseste tunelul taiat in pintenul Muchiei Lungi, iar cea sudica in apropierea orasului Sinaia, la kilometrul 126, in punctul numit Vadul Cerbului sau Gura Padurii. Din punct de vedere turistic, orasul Busteni are o pozitie dintre cele mai incantatoare, fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi.

Suprafata orasului Busteni este de 7527 ha.

Capitolul II - Scurt istoric al orasului din punct de vedere teritorial

In urma cu cateva sute de ani, valea de sus a Prahovei de la Comarnic la Predeal a fost tinut pustiu de asezari. In acea vreme, pe aceste locuri exista o poteca anevoioasa care mai tarziu a purtat numele de " drumul domnisorilor ". Importanta drumului va creste odata cu schimbarea scaunului domnesc de la Targoviste la Bucuresti. La 1452 Vladislav Voievod, scrie pargarilor din Brasov ca a hotarat ca drumul Prahovei sa fie " slobod si pe unde poftiti si sa ne tinem de asezamantul cel vechi, de la domnii de mai inainte" . Mai tarziu, peste cativa ani, in 1476, Vlad Tepes se adreseaza judetului si pargarilor din Brasov, comunicandu-le ca " a slobozit drumurile si pe Rucar si pe Prahova si pe Teleajen si pe Buzau". Cararea fiind ingusta, marfurile din Brasov se transportau pe cai pana la Campina, de unde se incarcau in care mari. Stapanii cailor erau numiti prahoveni, cu toate ca erau locuitorii din Zarnesti de langa Brasov.

Dezvoltarea localitatii Busteni de la cateva familii in prima jumatate a secolului al XIX-lea pana la orasul de azi se datoreste intre altele si imbunatatirii mijloacelor de comunicatie pe aceasta vale a Prahovei. In anul 1846 s-a inceput dupa porunca lui Bibescu Voda, construirea soselei Campina - Predeal.

Pe fondul general al dezvoltarii economice in Romania, determinat de dobandirea independentei de stat, in 1882 se intemeiaza de catre Karl si Samuel Schiel originari din Rasnov, Fabrica de Hartie din Busteni. Fabrica S. C. Schiel producea hartie si saci de hartie lucrand cu 1143 muncitori.

In 1893 Fabrica de Hartie dispunea de o moara de macinat lemnul si o fabrica de cherestea si bete de chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumita si " Ferastraul de la Retivoiu ", ce a fost mistuit de incendiu in 1894. Dupa 1893 intreprinderea a fost marita, modernizata si completata prin infiintarea unei fabrici de cherestea la Azuga.

Un bun cunoscator si admirator al plaiurilor Busteniului s-a dovedit cunoscutul inginer de poduri si sosele Nestor Urechia, care in lucrarile sale cu caracter stiintific si literar a dovedit un atasament deosebit acestor locuri. Dupa primul razboi mondial cultura s-a accentuat, in centrul ei ramanand in continuare scoala si directorul ei de atunci, Vintila Marculescu. Odata cu infiintarea in 1938 a Caminului Cultural din Busteni intreaga miscare culturala va fi dirijata de acest for.

Legende legate de orasul Busteni

Pe platoul Bucegilor, stancile misterioase ale Babelor inspira respect. O aura de misticism le inconjoara, caci istoria le-a sapat adanc urme de nesters. Natura le-a dat forma, iar omul le-a creat o identitate. Denumite „Altarele ciclopice de pe Caraiman”, Babele reprezinta una din multele porti prin care cerul si pamantul se unesc.

Aflate la o altitudine de 2292 m, in apropierea varfului Baba Mare, aceste formatiuni stancoase par a fi niste altare gigantice, altare pe care aveau loc ceremoniile misterioase ale oamenilor din vechime. Privindu-le ne putem imagina fara greutate cat de importante puteau fi pentru viata spirituala a vechilor daci, dar si pentru romanii care le-au urmat. Loc important de spiritualitate, legendele despre Babe au inflorit, iar raspandirea lor au dus la crearea unu spatiu aproape atemporal. Neschimbarea acestora, incremenirea lor glaciara, forma lor stranie, aproape ireala, toate acestea l-au fascinat din totdeauna pe omul care a vazut in ele o parte din intruchiparea nemuririi.

Drumul extrem de dificil pana la ele ii fac pe oameni sa le priveasca ca pe o piatra de incercare a vointei lor. Crestele abrupte ale muntilor sunt tot atatea incercari pentru alpinistii hotarati, pentru oameni plini de indrazneala. Totul este o aventura, o provocare.

Capitolul III - Situatia demografica

Populatia orasului Busteni este de 8.553 locuitori,in urma Recensamantului din 2011.

Evolutia populatiei la recensaminte:

Capitolul IV - Mediul economic- social si forta de munca

In prezent, localitatea are o populatie de 10.327 locuitori, ocupa o suprafata de 7.527 hectare, are 4.075 gospodarii, 538 societati comerciale si 31 organizatii bugetare publice.

Principala activitate la nivelul orasului este turismul, fiind reprezentat de structuri primire turistica de categoria 1-4 stele, unitati de alimentatie publica pentru turism de categoria 1-3 stele si agentii de turism tour-operatoare, numeric reflectandu-se in 258 de societati comerciale cu activitate de turism. In prezent functioneaza 179 unitati de primire turistica, insumand aproape 3000 locuri de cazare.