Proiect Management - SC Horticultorul SRL

1.1.Importanţa culturii

Viticultura, ramură tradiţională a agriculturii, a însoţit formarea şi dezvoltarea civilizaţiei umane de-a lungul timpului, reprezentând şi astăzi o ocupaţie de bază, datorită avantajelor economice şi sociale pe care le prezintă.

Valorifică superior fondul funciar. Viţa de vie realizează rezultate foarte bune pe terenurile în pantă, erodate, nisipuri şi soluri nisipoase, mai puţin favorabile sau chiar improprii altor culturi. Pe plan mondial, 47% din plantaţiile viticole sunt amplasate pe terenuri în pantă, ajungându-se până la 60% în Elveţia şi Germania.

Pe aceste terenuri, găsesc cele mai bune condiţii pedologice şi climatice şi realizează produse viti-vinicole de o calitate deosebită, în special soiurile pentru struguri de vin. Prin cultura viţei de vie se realizează stabilizarea terenurilor în pantă, reducerea eroziunii solului şi continuarea proceselor de solificare.

Sursă de profit. Cultura viţei de vie asigură obţinerea unor venituri importante. Valoarea producţiei obţinute la 1 ha echivalează cu cea realizată pe circa 10 ha de culturi cerealiere. Produsele viti-vinicole (strugurii, stafidele, sucul de struguri, vinul, distilatele din vin etc.) sunt apreciate şi căutate atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă, prin desfacerea acestor produse obţinându-se profituri însemnate.

Pentru populaţia din zonele de deal, cultura viţei de vie reprezintă principala, uneori, singura sursă de venit. Ţările mari cultivatoare de

viţă de vie (Franţa, Italia, Spania etc.) realizează prin exportul unor astfel de produse resurse financiare importante.

Venituri importante se obţin în special în cazul soiurilor pentru struguri de masă, care realizează producţii mari de struguri, ce sunt valorificate rapid, fără cheltuieli suplimentare pentru prelucrare şi depozitare, la preţuri avantajoase.

Importantă sursă de hrană. Produsele viti-vinicole, în special strugurii şi vinul, au o contribuţie însemnată în alimentaţia umană.

Strugurii şi mustul, datorită conţinutului bogat în zaharuri simple, acizi organici, săruri minerale, compuşi azotaţi, vitamine, polifenoli, substanţe pectice etc., exercită asupra organismului uman un efect energizant, mineralizant, reconfortant şi chiar terapeutic. Datorită conţinutului ridicat în zaharuri uşor asimilabile (glucoză, fructoză) de 13-25%, strugurii şi mustul au un efect energizant muscular şi nervos; un kilogram de struguri proaspeţi furnizează 600- 1200 calorii, iar un kilogram de stafide până la 2600 calorii, valoarea alimentară fiind superioară majorităţii fructelor şi se apropie sau chiar o depăşeşte pe cea a unor alimente de bază: 1 kg struguri echivalează cu 1,5-2,0 kg de mere, 2 kg pere, 1,5-2 kg prune, 3-5 kg tomate, 0,9-1,0 kg cartofi, 0,9-1,1 l lapte, 0,5-0,8 kg carne vită etc. (Gh. Bernaz, 1997). Acizii organici (tartric, malic, citric) favorizează diureza, tartratul acid de K stimulează secreţia bilei.

Sărurile minerale (K, Ca, Mg, Fe, Na, P etc.) asigură remineralizarea organismului; sărurile de Ca fortifică oasele, cele de Fe şi Mg intensifică circulaţia sângelui, iar cele de P stimulează sistemul nervos. Conţinutul ridicat în vitamine (C, B1, B2, B6, PP, provitamina A etc.) conferă acestor produse un important rol vitaminizant.

Datorită conţinutului complex, cura de struguri (must) are efecte remarcabile, atât pentru menţinerea sănătăţii organismului uman, cât şi pentru ameliorarea şi chiar vindecarea unor boli ale căilor respiratorii, digestive, leziuni ale aparatului urinar, afecţiuni ale ficatului şi ale splinei, slăbirea organismului datorită unor boli (rahitism, anemie, malnutriţie, etc.), unele boli nervoase, intoxicaţii, artritism, dermatoze, pentru îngrijirea tenului etc.

Vinul, principalul produs rezultat din struguri, este „cea mai sănătoasă şi igienică băutură“ (L. Pasteur, 1878), consumat raţional (în special vinul roşu) are un efect benefic asupra organismului uman, fiind considerat un aliment şi un medicament.

Cercetările din ultimii ani arată că vinul, în cantităţi moderate, are proprietăţi antibiotice şi de protecţie a organismului uman, în special asupra sistemului cardiovascular, putând contracara efectele unor factori de risc din alimentaţie, în special al grăsimilor saturate, proteinelor animale în exces, insuficienţei de fibre alimentare etc., factori asociaţi, de regulă, bolilor cardiovasculare.

Efectul benefic se datorează, în special, compuşilor fenolici, polifenolici şi derivaţilor, care au proprietatea de a capta şi neutraliza radicalii liberi, oxigenaţi, care determină alterarea ţesuturilor şi favorizează dezvoltarea cancerelor, aterosclerozei, îmbătrânirea ţesuturilor şi numeroase patologii metabolice, astfel încât, în ţarile (regiunile) în care băutura tradiţională este vinul,creşte longevitatea populaţiei.

Asigură locuri de muncă. Viticultura solicită un volum mare de forţă de muncă (80-100 z.o./ha), la care se adaugă forţa de muncă necesară în sectorul pepinieristic şi în cel de prelucrare a strugurilor, asigurând ocuparea forţei de muncă din regiunile viticole, unde o mare parte din populaţie îşi câştigă existenţa din această activitate.

Bază de materii prime pentru economia naţională şi beneficiar al produselor acesteia. Strugurii reprezintă materia primă pentru o gamă largă de produse viti-vinicole, prelucrate în industria alimentară: stafide, sucuri de struguri, vinuri, compoturi, gemuri etc., stimulând dezvoltarea acestor sectoare.

De asemenea, viticultura este beneficiara unor cantităţi importante de materiale, substanţe chimice, maşini şi utilaje, rezultate din diferite sectoare ale industriei.

Rol peisagistic. Pe lângă scopul practic, de a obţine diverse produse vitivinicole, plantaţiile viticole au şi un rol peisagistic, înfrumuseţând cadrul natural,deseori rustic, în care este cultivată viţa de vie.

Rolul peisagistic este mult mai accentuat când viţa de vie este cultivată în gospodăriile populaţiei, în jurul locuinţelor, prin conducerea în diverse forme, care să corespundă criteriilor estetice.