Proiect managementul comerțului - eticheta unui produs

Eticheta unui produs

Eticheta este una din componentele unui comert civilizat. Ea prezinta produsul, având rolul de a informa cumparatorul asupra calitatii si caracteristicilor produsului, dar si de a-i oferi informatii care il pot invata pe acesta cum sa aleaga un produs corespunzator, in mod real, nevoilor sale.

In cazul produselor alimentare, eticheta poate oferi si informatii care sa vina in sprijinul mentinerii starii de sanatate a consumatorului.

In acest sens a fost publicata, in anul 1996, Hotarârea Guvernului României nr. 784, pentru aprobarea Normelor metodologice privind etichetarea produselor alimentare modificata si completata prin Hotarârea Guvernului României nr. 953 din 1999. Aceasta reglementare este foarte importanta pentru toti producatorii de alimente.

Conform acestei reglementari legislative, eticheta reprezinta " orice material scris , imprimat , litografiat, gravat sau ilustrat , care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia". Scopul etichetarii este acela de a da consumatorilor informatiile necesare, suficiente, verificabile si usor de comparat, astfel incât sa permita acestora sa aleaga acel produs care corespunde exigentelor lor, din punct de vedere al nevoilor si posibilitatilor lor financiare, precum si de a cunoaste eventualele riscuri la care ar putea fi supusi . Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii la achizitionarea produselor, in privinta:

- caracteristicilor alimentului;

- naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei, metodelor de fabricatie sau de productie;

- atribuirii de efecte sau proprietati, pe care produsele nu le poseda;

- sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale, atunci când in realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici. Orice eticheta aplicata unui aliment are câteva elemente obligatorii, care trebuiesc scrise in limba româna , lizibil si inteligibil, asezate in mod vizibil.

Aceste elemente sunt:

- denumirea produsului;

- numele si adresa producatorului, ale ambalatorului sau ale distribuitorului. In cazul produselor din import se vor inscrie numele si adresa importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in România;

- data durabilitatii minimale/termenul de valabilitate;

- cantitatea neta;

- conditiile de depozitare si de folosire, atunci când acestea necesita indicatii speciale;

- locul de origine sau de provenienta al produsului, daca omiterea acestuia ar crea confuzii in gândirea consumatorilor;

- concentratia alcoolica, pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2 %;

- lista cuprinzând ingredientele folosite;

- cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente;

- instructiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzatoare a produselor.

Aceste elemente au urmatorul rol:

- denumirea produsului este element de baza pentru alegerea alimentului in functie de necesitati, defineste natura, genul, specia, sortul sau proprietatile alimentului ori a materiilor prime utilizate la obtinerea lui.

Denumirea poate fi insotita de desene (exemplu, un pui in cazul produselor din carne de pui, fructe in cazul produselor pe baza de fructe, etc.) sau de informatii referitoare la utilizare, care fac ca produsul respectiv sa nu fie confundat cu altele similare. Uneori, denumirea este completata si de informatii privind starea fizica sau tratamentul la care a fost supus produsul - congelat, afumat, pulbere, concentrat, etc.

De mentionat ca adesea denumirea produsului este mentionata cu litere mici, intr-un colt al ambalajului, producatorii preferand sa pozitioneze la mare cinste numele comercial sau de pe cel marca al produsului.

Pentru ca denumirea de marca sau cea comerciala sa ramana cat mai adanc in memoria consumatorilor, se foloseste metoda de a include aceasta denumire in denumirea produsului, lucru interzis prin prevederile legale.

Consideram oportuna informarea consumatorilor ca, de asemenea, nu totdeauna denumirea produsului mentionata pe eticheta corespunde cu denumirea reala a acestuia. De exemplu, iaurt se numeste numai acel iaurt care contine la vanzare fermentii lactici (tulpinile de fermentare a laptelui).

Exista pe piata romaneasca anumite produse lactate care pretind a se numi iaurt, dar care de fapt reprezinta un iaurt tratat UHT (sterilizare totala la 120 grade Celsius - Ultra High Temperature) si care nu mai contine fermentii activi si nu mai confera proprietatile iaurtului natural.

Atentie, asadar, la ce cumparati!