Cuprins
- I.Organizarea si functionarea organizatiei Crucea Rosie Romane-filiala Iasi 2
- 1.Scurt istoric al Crucii Rosii Romane 2
- 2.Cadrul legal 4
- 3.Obiect de activitate 5
- 4.Relatii functionale interne si externe 5
- ΙΙ.Rolul sectorului nonguvernamental in prestatia de servicii publice-Crucea Rosie Romana-filiala Iasi 6
- 1.Resurse umane 6
- 2.Principalele atributii ale Societatii Naționale de Cruce Rosie Romana-filiala Iasi 6
- 3.Principii fundamentale 7
- 4.Proiecte 10
- 4.1.Asistenta sociala a persoanelor vulnerabile 10
- 4.2.Promovarea sanatatii în comunitate 10
- 6.Activitati intreprinse de CRUCEA ROSIE-filiala Iasi 11
- 6.1Spectacol Caritabil - 18.12.2009 11
- Crucea Rosie Iasi-organizatia anului 2009 12
- 6.2Prezentarea Bancii de Alimente 12
- III. Concluzii si propuneri 15
Extras din proiect
I.Organizarea si functionarea organizatiei Crucea Rosie Romane-filiala Iasi
1.Scurt istoric al Crucii Rosii Romane
Ca urmare a aderării, la 30 noiembrie 1874, a României la Convenţia de la Geneva din anul 1864, la 4 iulie 1876, ia fiinţă, în actualul local al Spitalului Colţea din Bucureşti, Societatea de Cruce Roşie din România. Abia creată, Crucea Roşie Română a primit botezul focului prin trimiterea, la 20 iulie 1876, a unei ambulanţe cu tineri voluntari pentru a acorda ajutor răniţilor din războiul sârbo-turc. Chiar în anul creării sale, Crucea Roşie Română este recunoscută, la 23 august 1876, de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, condiţie obligatorie a funcţionării sale.
Ce a insemnat interventia CRR in primul razboi mondial:
- îngrijirea în spitalele proprii a 150.000 răniţi şi bolnavi; acordarea, în cantinele sale, a peste 10 milioane de prânzuri militarilor în trecere, refugiaţilor şi populaţiei nevoiaşe;
- sprijinirea a 64.000 de prizonieri cu hrană, îmbrăcăminte sau bani, în teritoriile ocupate de puterile centrale;
- adăpostirea în Bucureşti a 3.000 de refugiaţi;
- expedierea a 350.000 de scrisori şi informaţii, transmise pentru prizonieri şi civili prin birourile sale din Bucureşti şi Iaşi;
- distribuirea a 58.000 colete cu hrană şi îmbrăcăminte prizonierilor români din lagărele inamice;
1877-1878: Războiul de Independenţă. Crucea Roşie colectează fonduri pentru asigurarea bazei sale operaţionale; se organizează formaţiuni sanitare, cursuri de bandaje şi pansamente. – se constituie ambulanţe care însoţesc trupele de campanie; se asigură personal sanitar auxiliar pentru unele trenuri sanitare.
1916-1918: Primul război mondial – femei aparţinând celor mai diferite categorii sociale, animate de profunde sentimente umanitare şi patriotice, muncesc ca voluntare ale Crucii Roşii în spitale, infirmerii, cantine. Însăşi Regina Maria, Înalta patroană a Crucii Roşii Române, vizitează spitalele şi punctele de adunare a răniţilor, constatând că voluntarii Crucii Roşii îi îngrijesc cu devotament.
Se acordă ajutor răniţilor sârbi în România (12.000 persoane), după ocuparea Serbiei de către armatele austro-ungare.
Crucea Roşie facilitează schimbul de corespondenţă al prizonierilor din taberele beligerante, precum şi primirea coletelor de către aceştia.
În 1956 ia fiinţă prima caravană cinematografică a Crucii Roşii Române pentru educaţia sanitară a populaţiei.
În 1962, din iniţiativa organizaţiei teritoriale Bacău a Crucii Roşii Române, se organizează, pentru prima dată, concursul pentru acordarea primului ajutor „Sanitarii pricepuţi”, care, de-a lungul anilor, va deveni una dintre activităţile fanion ale Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România.
Primăvara 1991: Campanie naţională a Crucii Roşii Române pentru protecţia victimelor de război, sub deviza: „Luminaţi întunericul!”.
Iunie 1991: Crucea Roşie Română organizează primul simpozion naţional pentru punerea în aplicare a Dreptului Internaţional Umanitar în România.
Iunie 1991: Primul ajutor umanitar al Crucii Roşii Române în Republica Moldova, în urma inundaţiilor care au afectat raioanele Şoldăneşti, Orhei, Sângerei, Drochia.
Sprijinirea materială (corturi, alimente, îmbrăcăminte, medicamente) a 7.000 de locuitori din zona Banloc şi Voiteg, judeţul Timiş, afectaţi de seism.
Structura teritoriala
Crucea Rosie Romana este singura organizatie umanitara cu o retea functionala pe intreg teritoriul tarii. Avand 47 de filiale, 1.996 subfiliale si 1.307 comisii, Crucea Rosie beneficiaza de o structura unica, construita in peste 130 de ani activitate umanitara. Astfel, organizatia este prezenta la fiecare nivel teritorial: judet, municipiu, oras, comuna si sat.
Filialele judetene - au in subordine subfiliale si comisii. Subfilialele functioneaza la nivel de oras, comuna si sat, iar comisiile sunt instituite la nivel de institutii.
Filialele sectoarelor Mun. Bucuresti - au in subordine doar comisii, ce functioneaza la nivel de intreprindere, unitati de invatamant si unitati economice.
Coordonarea activitatii este realizata de Sediul Central al Crucii Rosii Romane
Organele teritoriale de conducere ale Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romani sunt:
- adunarea generala
- comitetele si birourile filialelor judetene si ale secoarelor din Municipiul Bucuresti
- comitetele si birourile subfilialelor municipale si orasenesti
- comitetele subfilialelor comunale
Organizarea si functionarea organelor teritoriale de conducere se stabilesc prin regulamentul de aplicare al Statutului si sunt similare cu cele ale conducerii centrale.
Crucea Roşie Iaşi
Filiala de Cruce Rosie din Iasi a fost prezenta la derularea tuturor activităților de amploare ce s-au desfasurat atat în Municipiul Iasi cat și pe teritoriul judetului, fiind prezenta atat din punct de vedere material cat și participativ. A fost implicata în distribuirea ajutoarelor pe linie de dezastre cat și în cele pe domeniul socio-umanitar.
La filiala judeteana Iasi, activitatea executiva este condusa de un Director.Adunarea generala are loc in fiecare an, iar odata la 4 ani se alege un Presedinte, un comitet executiv, din acest comitete se alege un birou executiv.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Rolul ONG - urilor in Prestarea de Servicii Publce.doc