Selecția Personalului

1. Introducere

Personalul organizaţiilor este reprezentat de acele persoane cu care acestea au încheiat contracte de muncă, fiind salarizate conform legislaţiei în vigoare. Personalul salariat al organizaţiei este constituit din diferite categorii de lucrători, având vârste, calificări, specializări, poziţii ierarhice diferite, trăsături de caracter şi personalitate diferite, aspiraţii şi experienţe diverse. Salariaţii organizaţiei colaborează între ei, după anumite reguli, la realizarea tuturor activităţilor specifice acesteia, având rolul de a utiliza cu maximă eficienţă celelalte resurse de care dispune organizaţia, de a asigura îndeplinirea ritmică şi integrală a oportunităţilor de care dispune, modernizarea tehnicii şi proceselor tehnologice, creşterea productivităţii, reducerea continuă a costurilor, ridicarea calităţii activităţii etc.

Selecţia profesională este “concepută ca o activitate de alegere a celor mai buni indivizi în funcţie de cerinţele unei anumite profesiuni, sensul acţiunii fiind de la profesiune spre individ şi nu profesiuni pentru individ ca în orientarea profesională ”. Cu alte cuvinte selecţia profesională presupune alegerea dintr-un anumit număr de candidaţi pe cei apţi sau pe cei mai buni pentru o anumită profesiune.

Activitatea de selecţie profesională se derulează în cadrul organizaţiilor fiind orientată în două direcţii:

a) selecţia profesională în vederea recrutării sau încadrării de personal salariat;

b) selecţia în vederea promovării în muncă.

Selecţia profesională presupune o confruntare între particularităţile postului de muncă avut în vedere şi caracteristicile individuale ale persoanelor care solicită postul de muncă respectiv. Pentru a se realiza o selecţie riguroasă, bazată pe criterii ştiinţifice, s-au elaborat profesiograme, sau monografii profesionale în vederea stabilirii caracteristicilor locurilor de muncă şi metode de psihodiagnoză profesională.

Realizarea selecţiei profesionale presupune parcurgerea unor etape bine conturate. Acestea sunt următoarele:

- studierea profesiunilor sau a posturilor de muncă, în vederea stabilirii exigenţelor acestora faţă de oamenii necesari pentru exercitarea lor;

- cunoscându-se cerinţele profesiunilor faţă de oamenii care doresc să le exercite, se trece la alegerea şi construirea, dacă este cazul, a probelor experimentale sau a testelor necesare selecţiei profesionale;

- validarea “instrumentelor”, a testelor psihologice propuse pentru diagnosticarea nivelului, atins de fiecare candidat în exigenţele pentru care candidează;

- examenul propriu-zis de selecţie profesională cu anunţarea celor admişi.

În practică se utilizează mai multe tipuri de selecţie şi anume:

- Selecţia filtraj prin intermediul căreia se reţin, dintr-un număr oarecare de candidaţi, acei care au trecut probele de selecţie. Se observă că în acest tip de selecţie se face departajarea clară dintre cei admişi şi respinşi.

- Selecţia în vederea orientării, îndrumării şi formării profesionale, care presupune admiterea – pe baza anumitor criterii – a unui număr mare de solicitanţi pentru a fi încadraţi în organizaţie, urmând apoi orientarea acestora spre acele profesii sau locuri de muncă pentru care au aptitudini. Scopul selecţiei în acest caz este de a depista acel grup de însuşiri umane care corespund mai bine diverselor exigenţe profesionale.

- Selecţia clasament, utilizată nu numai în direcţia stabilirii concordanţei dintre oameni şi profesiune, ci şi pentru clasificarea celor reuşiţi. Acest tip de selecţie oferă informaţii suplimentare factorilor de decizie în vederea repartizării celor reuşiţi la diferitele locuri de muncă sau pentru direcţionarea lor în funcţie de necesităţile ulterioare ale producţiei.

În funcţie de strategia care se aplică, se întâlnesc două forme de selecţie profesională, şi anume: forma admitere-respingere, prin care sunt admişi acei candidaţi în ordinea reuşitei la probele examenului de selecţie prin care se acoperă numărul de locuri disponibile; forma selecţie multiplă, în care selecţia se face nu numai pentru un singur loc de muncă, ci pentru mai multe, urmând ca cei reuşiţi să fie orientaţi şi reaprtizaţi în funcţie de aptitudinile lor.

Dintre metodele utilizate în selecţia personalului muncitor amintim pe cele mai importante şi mai frecvent utilizate: