Sistem de colectare selectivă a deșeurilor în Municipiul Alba-Iulia

Descrierea problemei

Sporirea consumului gospodăriilor casnice din municipiul Alba -Iulia, înregistrat în ultimii 10 ani, a contribuit esenţial la creşterea generării de deşeuri.

În procesul de gestionare a deşeurilor, primordial este reducerea la minimum a efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului cauzate de generarea şi depozitarea finală a deşeurilor. În politicile privind gestionarea deşeurilor din ţările Uniunii Europene se urmăreşte, în primul rând, prevenirea formării deşeurilor, prin aplicarea „tehnologiilor curate” în activităţile economice şi reducerea cantităţii deşeurilor formate, prin utilizarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate ce generează deşeuri. Apoi, se impune valorificarea deşeurilor generate prin reutilizare, reciclare şi/sau recuperare energetică, şi doar în ultimul rând se pune problema eliminării finale a deşeurilor prin incinerare sau depozitare.

1.1 Cauzele problemei

Problema cheie în gestionarea deşeurilor în municipiul Alba -Iulia ţine de ineficienţa activităţilor de colectare şi eliminare a deşeurilor. În acest municipiu lipsesc serviciile/întreprinderile de salubrizare, iar populaţia (generatorii de deşeuri) trebuie să transporte deşeurile la gunoiştea localitatii pe cont propriu.

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor in localitate este determinată de următoarele cauze de bază: lipsa întreprinderilor de salubrizare; monitorizare şi control deficient a procesului de gestionare a deşeurilor; informare inadecvată a cetăţenilor privind gestionarea deşeurilor în localitate. Toate aceste cauze sunt la rândul lor determinate de piaţa serviciilor de salubrizare neatractivă/mică şi capacităţi administrative reduse pentru gestionarea deşeurilor la nivel local, precum şi de cadrul de reglementare incomplet pentru gestionarea deşeurilor.

Informarea inadecvată a cetăţenilor privind gestionarea deşeurilor în localitate este o cauză ce exacerbează problema. O parte din cetăţeni nici nu cunosc exact modul şi regulile de gestionare a deşeurilor în localitate. Astfel, pe lângă lipsa serviciilor/întreprinderilor specializate de salubrizare, cetăţenii nu sunt adecvat informaţi cum să procedeze cu gunoiul generat în gospodărie. Ca rezultat, aceste deşeuri sunt aruncate, la întâmplare, în mediu (în lunci, râpi, fâşii forestiere, pe marginea drumului, etc.). De multe ori, aceştia nici nu conştientizează faptul că procedând astfel îşi pun sănătatea lor (şi a copiilor lor) în pericol.

Monitorizarea procesului de gestionare a deşeurilor este inadecvat. Nu sunt stabilite norme şi limite pentru controlul deşeurilor formate şi depozitate. Controlul asupra depozitării la întâmplare a gunoiului de către cetăţeni este greu de realizat, mai ales când la nivel local accesul la servicii de salubrizare este foarte limitat.

Totodată, în aceste condiţii este dificil şi de sancţionat cetăţenii în cauză.

1.2 Efectele problemei

Principale efecte provocate de gestionarea inadecvată a deşeurilor ţin de: accesul redus al populaţiei la servicii de salubrizare, reciclare/valorificare redusă a deşeurilor şi formarea gunoiştilor spontane/neautorizate (vezi Anexa 1). Aceste efecte, la rândul lor, duc la: creşterea cantităţii deşeurilor ce necesită depozitare; reducerea duratei de exploatare a depozitelor de deşeuri; supraîncărcarea depozitelor de deşeuri; poluarea mediului; afectarea sănătăţii populaţiei şi peisajului/ecosistemului; risipă de resurse pentru înlăturarea gunoiştilor spontane şi a consecinţelor poluării, precum şi pentru construirea de depozite noi de deşeuri. Ca şi efect final, avem un impact negativ asupra calităţii vieţii populaţiei.

Formarea gunoiştilor spontane se datorează lipsei întreprinderilor de salubrizare (şi în rezultat al accesului redus al populaţie la servicii de salubrizare), informării inadecvate a cetăţenilor cu privire la gestionarea deşeurilor în localitate, monitorizării ineficiente a procesului de gestionare a deşeurilor menajere.

Reciclarea/valorificarea redusă a deşeurilor duce în lanţ la: creşterea cantităţii deşeurilor depozitate; reducerea capacităţii de exploatare şi/sau la supraîncărcarea depozitelor de deşeuri (contribuind astfel şi la poluarea mediului); risipă de resurse pentru construirea de noi depozite. O evaluare a stării de fapt în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri reciclabile/valorificabile care au ajuns la depozitele de deşeuri nu s-a făcut.

Formarea gunoiştilor spontane afectează mediul şi peisajul/ecosistemul, ceea ce pune în pericol sănătatea populaţiei. Consecinţele de mai departe ţin de risipă de surse pentru reducerea impactului negativ asupra sănătăţii populaţiei şi mediului, culminând cu producerea unui efect negativ asupra calităţii vieţii.

Magnitudinea poluării mediului în urma depozitării neautorizate a deşeurilor şi modul în care această poluare afectează sănătatea populaţiei din ţară nu este studiată, date statistice naţionale la acest capitol nu există. Ţinând cont de complexitatea problemei, nu sunt nici date care ar evalua cheltuielile pentru sănătatea populaţiei cauzate de poluarea mediului în urma gestionării inadecvate a deşeurilor.