Analiza pieței vinurilor

I. Produsul

1.1.Scurt istoric al pietei vinurilor

Este foarte dificil sa definim cu exactitate momentul aparitiei vinului. Putem afirma ca istoria vinului este la fel de lunga precum istoria civilizatiei umane. Cu toate acestea, exista documente care atesta faptul ca istoria cultivarii vitei de vie si a productiei de vin dateaza din timpuri stravechi, cu aproape 7000 de ani in urma, initial in Caucaz, apoi, in partea dintre Turcia, Georgia si Armenia de astazi. Pe de alta parte, alti specialisti apreciaza ca vita de vie a aparut acum 9000 de ani i.Hr., in Asia Mica. Cert este ca dintotdeauna vinul a fost prezent la sarbatori, la ceremonii religioase, avand caracteristici foarte diferite in raport cu vinurile actuale, acesta existand chiar si sub forma de medicament sau chiar antiseptic, daca avem in vedere faptul ca in evul mediu, vinul nu era pentru om un produs de lux, ci o necesitate, mai ales in acele vremuri cand apa nu era potabila, ci impura, periculoasă. In medicina rudimentara de atunci, o solutie gasita de populatie pentru a beneficia de apa potabila, a fost sa o amestece cu vin, conferindu-I acestuia roolul de antiseptic, dupa cum am mentionat.In consecinta, Europa consuma vin la o scara de-a dreptul inimaginabila. Crestinii au ridicat vinul la rangul de bautura sacra, iar calugarii din intreaga lume au inceput sa cultive vita de vie, ei fiind cei care au dus aceasta bautura si in America de Sud, deoarece transportul vinului din Europa era foarte scump. In evul mediu, manastirile si catedralele detineau importante suprafete cu viata de vie, iar calugarii au fost cei care au studiat vita si solul, le-au imbunatatit, au selectionat cele mai bune plante si cele mai bune locuri de cultivare a acestora, ca sa le ofere strugurilor posibilitatea de a se dezvolta cat mai sanatos si de a fi cat mai copti cand venea vremea culesului. Toate aceste lucruri le-au permis sa extinda productia de vin, de la uzul pentru ritualul religios, pana la vanzarea acestuia. In consecinta, extinderea suprafetelor viticole, a avut ca urmare si inflorirea comertului cu vinuri si aparitia unor drumuri comerciale si flote ale vinului.

Evident ca mai tarziu apare cererea pentru vinurile bune sub aspect calitativ si al prezentarii estetice, adica ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de vinuri de “calitate” si se demareaza astfel cercetari pentru producerea noilor tipuri de vinuri, cum era de asteptat, la preturi mai ridicate, prin metode devenite cu timpul curente, dar cu o selectie mai atenta, vinificare riguroasa, invechire in pivnita si un randament mai mic. Aceasta schimbare a aparut si ca urmare a evolutiei popoarelor, odata cu marile descoperiri georgrafice. Marile orase au inceput sa construiasca apeducte care le aprovizionau cu apa proaspata, iar pe langa asta, au fost aduse in Europa ciocolata- din America Centrala, cafeaua- din Arabia si ceaiul- din China. Toti acesti factori amenintau sa distruga viticultura, asa ca era nevoie de o schimbare in ceea ce priveste calitatea vinului, care inca din secolul XVII, era pastrat in butelii de sticla durabile. Tot in aceeasi perioada, un inventator, ramas anonim, a asociat butelia cu dopul si tirbusonul, facilitand astfel evolutia vinului.

Trebuie de asemenea amintit momentul in care industria vinurilor din Europa a fost grav afectata de invazia unei insecte, Phylloxera vastatrix, adusa in a doua jumatate a secolului XIX, printr-o greseala din America de Nord. Daunele provocate de aceasta insecta au fost masive. Aceasta, ataca radacinile si frunzele vitei de vie, care se usca in timp. Fiindca in acea perioada podgoriile nord-americane erau imune la atacul acestei insecte, intrucat aveau scoarta radacinii mai groasa, iar insecta nu o putea strapunge, a fost gasita solutia de a aduce butasi americani, altoiti ulterior cu soiurile europene, rezultand astfel, primele soiuri hibride de struguri, cum le stim astazi, unele mai putin valoroase in privinta calitatii strugurilor, dar mult mai rezistente la daunatori si cu o productivitate mult mai ridicata.

Asadar, pe langa faptul ca vinul a fost martor la progresul civilizatiei, daca analizam cu atentie influenta sa, putem ajunge la concluzia ca a si stimulat dezvoltarea culturii, dar si a economiei, atat la antici, cat si la oamenii moderni.

Daca vorbim de bogatiile viticole incadrate intre granitele statului nostru, prima mentiune scrisa despre viticultura dacica o avem de la geograful antic Strabo si anume, masurile adoptate de regele Burebista, in urma sfatului marelui preot Deceneu, de a desfiinta viile, nu neaparat pentru a opri excesele populatiei, ci mai degraba, pentru a inlatura tentatia pe care podgoriile dacice o exercitau asupra popoarelor straine, care veneau pe teritoriul tarii noastre. De altfel, istoricul A.D. Xenopol intareste aceasta idee, scriind: "Patria cea mai veche a Geto-Dacilor, Tracia, era o regiune viticola, cauza pentru care era considerata ca locul de nastere a zeului vinului, Dionysos". Iar Nicolae Iorga afirma, cu intreaga sa autoritate stintifica: ,,Cultura vitei de vie este de asemenea traditionala la tracii iubitori de vin".

Ulterior, sub influenta romanilor, care detineau o experienta mai avansata, tehnicile viticole si vinicole s-au dezvoltat. Importanta pe care o avea viticultura in perioada colonizarii romane a Daciei se deduce din reprezentarile purtate de doua emisiuni monetare din acea vreme.

Facand un mare salt de la aceasta perioada, la anii 1880, trebuie sa mentionam ca invazia filoxerei a influentat enorm si evolutia productiilor viticole autohtone. Fiindca au fost aduse apoi soiuri de vita de vie din Franta (Pinot Noir,Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc şi altele), viticultura s-a dezvoltat in aceasta perioada: s-au infiintat plantatii cu soiuri valoroase, au fost promovate tehnici de cultura noi bazate pe mecanizare, au fost construite capacitati moderne de vinificare, depozitare si conditionare a vinurilor, s-a inregistrat un salt al calitatii vinurilor.

Perioadainterbelica a fost caracterizata prin legaturi mai stranse cu Germania şi Austria, interval in care se remarca o utilizare crescanda a spritului (vin amestecat cu apa minerala gazoasa, o alta bogtie locala). In perioada comunista (1948-1989), apar trei tipuri distincte de organizatii viticole si vinicole, astfel: institute de cercetare,ferme viticole şi centre de vinificatie de stat, precum şi ferme cooperatiste, ppunandu-se mai degraba accentul pe cantitate si mai putin pe calitate.

Perioada de dupa 1989 a condus la schimbari profunde in industria vinului din Romania. Viile care apartineau fermelor cooperatiste, au fost retrocedate fostilor lor proprietari, fermele viticole si centrele de vinificatiede stat au fost in plin proces de privatizare, iar institutele de cercetare si-au redefinit rolul lor central in cadrul sectorului vitivinicol reinnoit.

Romania, cu o suprafată viticola de 217 mii ha se situeaza pe locul 9 în lume si 5 in Europa. Europa detine cea mai mare suprafata cultivata cu vita de vie de 4873 mii ha (61,4%), urmata de Asia 1,530 mii ha (19,3%), America 881 mii ha (11,1%), Africa (327 mii ha(4,1%) si Oceania 159 mii ha (2%). Tarile mari cultivatoare de vita de vie sunt Spania 1174 mii ha, Franta 882 mii ha, Italia 835 mii ha, Turcia 602 mii ha, S.U.A. 400 mii ha, Portugalia 246 mii ha etc., potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului – 2008.

1.2.Gama sortimentala existenta pe piata vinurilor

Gama de produse reprezinta mai multe produse inrudite prin destinatia lor in consum si prin caracteristicile esentiale similare cu privire la materia prima din care sunt obtinute, la tehnologia de fabricatie. Gama sortimentala a vinurilor produse intr-o regiune sau o tara joaca un rol major in definirea strategiei de marketing. Studiile de marketing din domeniul vinului releva faptul ca criteriile pe care consumatorii le considera esentiale in alegerea unui vin sunt in ordine:

● calitatea;

● buchetul;

● imaginea;

● ambalarea;

● autenticitatea;

● influenta si pretul.