Brandul Turistic Bucovina

Conceptul de produs turistic apare ca fiind legat atât de oferta agenţiilor de turism cât şi de cea a unor zone turistice, ca de exemplu Bucovina, Maramureşul, Delta. Acestea au devenit adevărate branduri turistice ale României.

Asociaţiile regionale de promovare a turismului, centrele de informare turistică şi birourile de promovare turistică ale României, împreună cu factorii de decizie din administraţia publică – în special din ministerul de resort, respectiv – Autoritatea Naţională în Turism – ar trebui să conceapă strategii de concepere, structurare şi promovare a brandurilor turistice reprezentative ale României.

În ceea ce priveşte brandul turistic, acesta reprezintă acel element de imagine care identifică produsele sau serviciile turistice ale unei zone, generează sentimentul de mândrie al locuitorilor regiunii, recunoaştere şi satisfacţie în rândul consumatorilor.

Brandingul turistic reprezintă procesul de creare şi de întreţinere a unui brand din industria ospitalităţii, totalitatea metodelor prin care o organizaţie sau un produs comunică, simbolizează şi se diferenţiază către audienţele sale.

Brandingul turistic constă în identificarea şi/sau crearea apoi exploatarea unor avantaje competitive sustenabile, în cazul nostru fiind vorba de punctele ţări ale produsului / zonei turistice Bucovina.

Avem de a face cu un proces de dezvoltare al unui produs turistic, lansarea lui pe piaţa turistică naţională şi internaţională şi mai ales realizarea conexiunii între consumator şi produsul respectiv pe seama calităţilor produsului (sau „unicităţii”lui).

Pentru că zona montană a judeţului Suceava să aibă pe parcursul întregului an manifestări care să atragă turişti, staţiunile principale din judeţ este indicat să organizeze festivaluri în fiecare anotimp. Astfel, pentru perioada iernii, în municipiul Vatra Dornei vor fi organizate „Serbările Iernii”, manifestare care se derulează pe parcursul a opt săptămâni cu diverse concerte şi concursuri ale sporturilor de iarnă.

În municipiul Câmpulung Moldovenesc se va organiza, în fiecare an, la începutul lunii martie, Festivalul Primăverii, iar la sfârşitul lunii august-începutul lunii septembrie, Festivalul Toamnei, un festival al fermierilor şi unul al fructelor de pădure, în timp ce în luna iunie va fi organizată, în staţiunea Gura Humorului, Festivalul oraşului, cu acţiuni cu caracter naţional şi internaţional, cum ar fi, de exemplu, „Umor la Gura Humorului”.

În acest fel toate manifestările vor putea atrage turişti în cele trei staţiuni montane de interes naţional ale judeţului Suceava pe tot parcursul anului.

Bucovina nu înseamnă doar mănăstiri, ci şi turism montan, turism de recreere sau turism de wellness. Pe un trend ascendent este turismul de afaceri, multe firme mari sau asociaţii profesionale organizând în zonă întâlniri, conferinţe şi congrese.

Poziţia în teritoriu şi căi de acces

În cazul unei zone turistice, poziţia în teritoriu se cere a fi analizată din următoarele unghiuri de incidenţă:

• situarea zonei faţă de fluxurile turistice internaţionale; din acest punct de vedere, trebuie precizat că zona Bucovinei este străbătută de 2 importante fluxuri turistice internaţionale;

• zona turistică, destinaţie a fluxurilor turistice interne;

• este etapă în circuitele turistice "Turul României";

• destinaţia unor excursii tematice;

• program-excursie cu turiştii străini veniţi pe litoral;

• destinaţia unor excursii speciale (excursii combinate).

• poziţia zonei faţă de alte zone turistice de atracţie, în ideea organizării unor acţiuni turistice combinate; din acest punct de vedere, judeţul Suceava se află în apropiere de Maramureş, Bistriţa, Neamţ şi Iaşi - zone turistice de marcă.

Deşi zona Bucovina este situată, geografic, în partea extrem nord-estică a României, privită din prisma relaţiei turism-teritoriu-fluxuri turistice, această poziţie în teritoriu este un aspect pozitiv ce trebuie valorificat în perspectiva imediată şi mai îndepărtată, având în vedere şi vecinătatea a două vechi provincii istorice româneşti - Bucovina de Nord şi Basarabia.

Căile de acces în Bucovina sunt constituite din:

• căi feroviare;

• căi rutiere;

• căi aeriene.

Identificarea elementelor de diferenţiere a destinaţiei turistice

După cum bine ştim, cultura şi arta constitue baza întregului turism cultural şi de cunoştere a tuturor zonelor turistice.

În urma acestei afirmaţii putem spune despre cultura bucovineană că are mari valori patrimoniale şi anume:

• valori etnografice păstrate în Muzeele Etnografice din Vatră Dornei şi Gura Humorului;

• tehnice (Muzeul Tehnicilor Populare din Bucovina de la Rădăuţi);

• valori artistice (Muzeul de Arta a Lemnului din Câmpulung Moldovenesc);

• colecţia etnografică „Ion Grămada”;

• colecţia de „linguri şi ştergare” a profesorului Ion Ţugui;

• colecţia de pictură ”George Cotos” de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, terminând cu colecţiile de artă medievală (broderii, manuscrise, miniaturi, argintării, icoane, sculpturi în lemn şi piatră) de la mănăstirea Putna şi Moldoviţa.