Cercetare Științifică

Capitolul 1 – Evoluţii actuale ale marketingului

Marketing. Un nume, un termen tot mai des folosit în vorbirea noastră curentă. Este firesc să fie aşa deoarece marketingul se leagă de piaţă iar aceasta, la noi, începe să devină construcţia de bază a economiei.

Marketingul este peste tot. în mod formal sau informal, oamenii şi organizaţiile desfăşoară un mare număr de activităţi care s-ar putea numi ”marketing”. Marketingul bine făcut a devenit din ce în ce mai mult o componentă vitală pentru succesul în afaceri. Şi ne înfluenţează profund zi de zi.

Importanţa pe care o are marketingul în zilele noastre este tot mai evidentă, ea fiind probată cu realizări de mare rezonanţă obţinute de către marile corporaţii ale lumii, dar şi de către întreprinderi de dimensiuni mai reduse, inclusiv de către cele mici şi mijlocii. Renumiţii profesori Philip Kotler şi Bernard Dubois consideră că astăzi marketingul a devenit o necesitate.

Necesitatea marketingului mai poate fi explicată şi prin prisma unor evoluţii care se manifestă atât în context naţional cât şi internaţional. In acest sens, trebuie avută în vedere tendinţa de separare tot mai puternică a producţiei de consum, ca urmare firească a dezvoltării generale economice şi sociale, îndeosebi pe parcursul acestui secol. Ca urmare, preocuparea de corelare dinamică şi cât mai precisă a producţiei cu nevoile şi cerinţele reale de consum, devine esenţială pentru existenţa întreprinderii contemporane.

Necesitatea afirmării marketingului decurge şi din tendinţa de îngustare relativă a pieţelor, în condiţiile în care în interiorul lor se manifestă puternice schimbări, cum ar fi, spre exemplu, cele legate de calitate, nivelul satisfacţiilor aşteptate şi serviciile pretinse de către consumatori.

Internaţionalizarea vieţii economice, tendinţa de globalizarea acţionează în aceeaşi direcţie. Ea modifică profund mediul de afaceri, generând ocazii de piaţă uriaşe, dar şi ameninţări pe măsură. Tendinţa puternică de internaţionalizare a pieţelor face ca pieţele naţionale să devină de fapt nişe ale pieţei globale.

Necesitatea marketingului poate fi abordată şi din perspectiva dezvoltării generale a economiei şi societăţii. Astfel, în măsura în care marketingul face legătura dintre nevoile societăţii umane şi activităţile sale economice şi sociale, acestuia îi revine misiunea de a anticipa şi înţelege aceste* nevoi şi de a le satisface, recurgând, în primul rând, la creaţie şi inovaţie. Fără creaţie şi inovaţie marketingul este de neconceput. In acest sens, spre exemplu, preşedintele unei importante firme franceze arăta că în preajma anilor '90, cea. 40% din cifra de afaceri a întreprinderilor franceze rezulta din tehnologii care nu erau cunoscute în urmă cu cinci ani, iar 80% din totalul cercetărilor erau orientate către satisfacerea cerinţelor pieţelor.

Efectele economice şi sociale ale marketingului nu sunt însă peste tot aceleaşi, după cum nici gradul de asimilare şi utilizare nu sunt aceleaşi. Ele depind nu numai de pregătirea profesională şi experienţa celor care fac apel la marketing, ci şi de contextul general şi local în care acesta este asimilat şi utilizat.

Problematica asimilării concepţiei şi acţiunii de marketing comportă diferenţieri atât de ordin temporal cât şi spaţial. O serie de studii arată caracterul inegal al dezvoltării marketingului chiar în rândul statelor puternic dezvoltate. în acest sens, spre exemplu, raportându-se la situaţia existentă la începutul anilor '90 în Anglia, Malcom McDonald afirma că marketingul, atât ca filosofie, cât şi ca funcţie a întreprinderii, se afla într-un stadiu infantil. Se menţiona că dificultăţile de implementare a marketingului au contribuit la încetinirea ritmului de creştere a economiei britanice. McDonald mai preciza că, pe de altă parte, în cazul firmelor de înaltă performanţă marketingul evoluează rapid spre maturitate.

In România, aspectul inedit al asimilării concepţiei şi acţiunii de marketing îl reprezintă faptul că acest proces se desfăşoară în condiţiile în care, după 1989, se manifestă o perioadă complexă, de tranziţie de la un sistem la altul, respectiv, de la economia de comandă la economia de piaţă. Acesta perioadă se caracterizează prin ample restructurări, disfuncţionalităţi şi greutăţi de tot felul, care influenţează atât procesul însuşirii concepţiei de marketing de către agenţii economici şi alte organizaţii, cât şi modul concret de acţiune a acestora din perspectiva marketingului. Societăţile comerciale din toate domeniile de activitate, băncile, instituţiile trebuie să facă faţă unor numeroase ameninţări, dar, în acelaşi timp, pot să profite şi de multiplele oportunităţi existente, în condiţiile în care însuşi procesul general al asimilării marketingului se află în faza sa de început.

În alte ţări, în primul rând în cadrul ţărilor cu economie de piaţă avansată, apariţia şi evoluţia marketingului s-a făcut, putem spune, " în mod firesc ", odată cu evoluţia generală a societăţii şi cu dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului economiei de piaţă. La această evoluţie ne vom referi, pe scurt, în cele ce urmează.