Contribuția tehnologiilor informatice în marketingul și managementul serviciilor

In urmatorul studiu de caz dorim sa observam contributia tehnologiilor informatice in marketingul si managementul serviciilor.

Statistici realizate în ultimii trei ani arata ca primii doi producatori care lanseaza un produs nou acapareaza 80% din piata. Aceasta constatare explica preocuparea producatorilor pentru scurtarea ciclului de fabricatie, reducerea costurilor si cresterea calitatii produselor prin optimizarea proceselor în ansamblul lor: proiectare, fabricatie si distributie.

Time-to-market a devenit un indice de performanta pentru majoritatea industriilor:

.18-24 de luni pentru lansarea unui model nou de autoturism,

.5-8 ani pentru lansarea unui nou model de aeronava,

.4-6 luni pentru lansarea unui nou model de calculator, etc.

Pentru a lansa rapid produse noi pe piata, fabricantii de produse complexe - avioane, autoturisme, material rulant, echipamente si instalatii - acorda o atentie deosebita proceselor de inginerie, deoarece:

.ciclul de proiectare este lung,

.calitatea produsului este definita în etapele de proiectare,

.peste 75% costul produsului este angajat în fazele de proiectare.

Capacitatea unui producator de a raspunde rapid cerintelor pietei a devenit principalul factor critic de succes, fiind mult mai important decât existenta unei capacitati mari de prelucrare, a fortei de lucru ieftine, sau a unor dotari tehnologice de exceptie.

Asistam la transformari majore în modul în care sunt organizate activitatile de inginerie, în sistemul de relatii dintre compartimentele si specialitatile care concura la realizarea produsului, în modul în care fondul de cunostinte ingineresti este captat si reutilizat, în sistemul de relatii dintre producatori si furnizorii de produse - componente si subsisteme - si servicii si, nu în ultimul rând, în capabilitatile de comunicare si dotarile cu tehnologii informatice.

Într-un mediu economic din ce în ce mai deschis, nici un producator nu mai poate conta pe piete captive. Competitia a devenit un mod de viata, iar lupta pentru crestere si profit obliga producatorii sa implementeze noi practici si tehnologii care sa le asigure avantaj competitiv.

În functie de momentul în care practici si tehnologii noi sunt adoptate, producatorii se diferentiaza în:

.pionieri

.urmaritori

.vulnerabili

Pionierii se caracterizeaza prin viziune si capacitate de executie. Ei sunt primii care sesizeaza impactul tehnologiilor asupra competitivitatii companiilor lor si definesc si implementeaza în mod pro-activ practici si tehnologii avansate.

Pionierii sunt cei care câstiga maxim de avantaj competitiv prin introducerea de noi practici si tehnologii.

Urmaritorii sunt cei care adopta practici si tehnologii avansate la un anumit interval de timp de la aparitia acestora. Ei câstiga mai mult sau mai putin avantaj competitiv, în functie de momentul în care decid sa adopte respectivele practici si tehnologii si în functie de calitatea si consistenta modului în care acestea sunt implementate.

Evident, implementarea prea târzie, sau în mod defectuos a unor practici poate sa nu aduca nici un element de avantaj competitiv. Este cazul acelor companii care minimizeaza impactul practicilor si tehnologiilor avansate si nu aloca la timp resursele necesare. Aceste companii sunt vulnerabile si în scurt timp dispar de pe piata, fie înghitite de competitie fie prin faliment.

Pentru a se mentine competitiva, orice companie trebuie sa deruleze în paralel mai multe proiecte vizând introducerea practicilor si tehnologiilor moderne. Aceste proiecte trebuie permanent sincronizate, având în vedere evolutia extrem de rapida a tehnologiilor informatice în raport cu capacitatea de restructurare si absorbtie a organizatiilor mari de inginerie.

Pentru exemplificare, în cele ce urmeaza ma voi referi la câteva practici si tehnologii în proiectarea produselor complexe, la dinamica lor si la impactul asupra organizatiilor de inginerie.

Prototipul digital

Practica de proiectare bazata pe Prototip digital - DMU: Digital Mock-Up - s-a nascut la jumatatea anilor '80, când modelarea solida a devenit suficient de performanta si rapida, ca un numar din ce în ce mai mare de companii sa decida trecerea de la modul traditional de proiectare în 2D la proiectare integral sau preponderent în 3D. În acelasi timp, un numar restrâns de companii au experimentat ideea de a grupa mai multe modele reprezentate în solizi pentru a crea ansamble mici sau subansamble.

Fara a constientiza inovatia, la acea vreme se nastea un nou concept: Ingineria concurenta.

Au mai fost necesari câtiva ani buni pentru ca acest concept sa fie acceptat ca practica în industrie, asa cum îl stim azi.

Tot în acea perioada, Boeing Aircraft Corporation a început sa investigheze piata sistemelor CAD pentru a decide sistemul urmatorilor ani, cu care sa poata beneficia de avantajele noii tehnologii. Dupa mai multe proiecte mici utilizând noul sistem, Boeing a anuntat public ca noua aeronava, modelul 777, va fi integral proiectata în tehnica de modelare solida si ca întreg produsul va fi simulat în asamblare în mediu digital.