Interviul de profunzime - comportamentele și motivațiile brașovenilor ce stau la baza deciziei de cumpărare a unei călătorii

1. Literatură similară

Conform European Commission Enterprise and Industry Tourism, Eurobarometrul nr. 258 în 2008 principalul motiv pentru care românii nu merg în vacanţă a fost lipsa timpului ( 60,1 %), motivaţia financiară fiind plasată pe locul 2.

Motivaţia pentru călătoriei a românilor este în principal ceea de odihnă şi recrere (60%) urmată de cei care prefera plajele şi băile de soare. Pentru 51 % dintre intervievaţi, sunt preferate destinaţiile tradiţionale, bine cunoscute, iar 26,9 nu au nici o preferinţă. Principala metodă de transport in aceste destinaţii este automobilul pentru 56.8% din respondenţi români, doar 15,3% utilizând autocarul şi 14,6 avionul.

Când este vorba de organizare vacanţei, românii îşi organizează singuri excursiile în proporţie de 60,9 % din respondenţi. Doar 15,2 % rezervă printr-o agenţie de turism

Pentru luarea deciziei de cumpărare, 29,2 % dintre români au în vedere recomandările prietenilor şi colegilor, iar 27,4% propria experienţă. Doar 17 % dintre români folosesc internetul ca sursă de informare.

În momentul luări deciziei de cumpărare, românii ţin cont în primul rând de preţul călătoriei (32,3 %), valoare banilor (cursul de schimb valutar) (23.2 %) şi securitatea şi siguranţa (10.1 %).

Atracţiile cele mai apreciate de români sunt atracţiile naturale (29 %), divertisment (17.7 %), patrimoniului cultural (16.3 %)

2. Segmentul de piaţă vizat

Segmentul vizat este forma ales conform variabilei de referinţă educaţia: nivel universitar. Din punct de a zonei geografice vizate se ia în considerare judeţul Braşov.

3. Metodologia de lucru

3.1. Interviu de profunzime

Această metodă, în funcţie de nivelul de structurare, o putem regăsi sub trei forme: interviul de profunzime nondirectiv (nestructurat), interviul de profunzime semi-directiv (semistructurat) şi interviul creion plus hârtie ce presupune un nivel înalt de structurare

O altă variantă a interviului de profunzime este interviul de profunzime semi - directiv şi semi - structurat. Principala deosebire care există în raport cu interviul de profunzime nondirectiv şi nonstructurat este aceea că discuţia se derulează pe baza unui ghid care de data aceasta cuprinde mai multe teme ce urmează a fi tratate (5 - 6 teme). Acestea sunt aduse în discuţie de către operator în cazul în care subiectul nu le abordează în cadrul expunerii sale spontane, sau nu le aprofundează. Nu se impune o anumită ordine de abordare a temelor stabilite în cadrul temei generale.

Cercetătorul sau operatorul de interviu are un rol decisiv în derularea dialogului şi obţinerea în final a informaţiilor primare de calitate, corespunzătoare obiectivelor cercetării. În acest sens trebuie respectate următoarele reguli de bază:

- respectarea unui interval de aşteptare de 10-15 secunde când se face trecerea de la o temă la alta;

- se lasă la alegerea subiectului abordarea temelor prevăzute;

- evitarea întreruperii subiectului şi reluarea temelor neabordate sau parţial abordate;

- nu se fac comentarii pe marginea răspunsurilor şi nu se exprimă surprinderea la remarcile subiectului;

- relansarea discuţiei în cazul în care subiectul termină o idee şi nu reîncepe alta, când sunt aspecte anterioare expuse neclar sau pentru reconfirmarea unor precizări importante făcute de subiect.

Durata unui interviu de profunzime semidirectiv este de la 30 minute la o oră. Apelarea la interviul de profunzime nondirectiv sau semidirectiv, pentru explorarea în profunzime a universului unui consumator, presupune alegerea unui eşantion de talie redusă care, evident, nu poate fi reprezentativ din punct de vedere statistic, dar care trebuie să reflecte, în general, structura populaţiei studiate în raport cu problema abordată.

Dialogul purtat se înregistrează pe bandă, se retranscrie şi apoi se analizează conţinutul. Mărimea eşantionului poate varia între 30-40 subiecţi aleşi în funcţie de aspectele specifice ale temei de cercetat .