Marketing turistic - circuit al mânăstirilor

Rezumat introductiv

Am ales acest circuit deoarece este situat într-o zonă de munte ce formează un cadru natural deosebit, cu pajiști presărate de așezări temporare de vara ce confera plaiurilor bucovinene o funcție prioritar turistică, putându-se practica toate formele de turism, în orice anotimp.

Pentru că este o zonă unde se găsesc foarte multe mănăstri, aici se poate practica turismul cultural și ecumenic care este din ce în ce mai căutat de către turiștii străini pentru minunatele mănăstiri bucovinene: Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Arbore, Mănăstirea Slatina, Mănăstirea Râșca, Mănăstirea Probota, Cetatea de Scaun Suceava, Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea Pătrăuți, Mănăstirea Bălinești, Mănăstirea Bogdana.

Această zonă este bine cunoscută de noi, fiind învecinată cu judetul Iași și situându-se pe locul al doilea în rândul celor mai vizitate zone turistice din România.

Majoritatea turiștilor care iubesc muntele vor fi încantați să viziteze această zonă turistică, atât pentru peisaj, cât și pentru arhitectura și istoricul fiecărei mănăstiri ce constituie principala atracție pentru N Moldovei. De asemenea această zonă reprezintă și o oază de relaxare pentru cei ce doresc să petreacă o vacanță cât mai liniștită.

Cap. 1 Prezentarea turismului educațional în România

1.1 Patrimoniul cultural-educaţional

Mănăstirile reprezintă un așezământ religios în care locuiesc, după anumite reguli ascetice, călugări sau călugărițe sau reprezintă un ansamblu de clădiri care alcătuiesc un astfel de așezământ.

În ţară la noi există 631 mănăstiri în care trăiesc circa 3.500 de călugări și 5.000 de măicuțe.

Mănăstirile din România merită vizitate de către turiștii străini deoarece fiecare are o istorie și o arhitectură deosebită, dar și pentru faptul că majoritatea sunt situate în zonele de munte, încadrate în peisaje naturale și unde predomină o liniște desăvârșită.

Bisericile din România sunt unice în lume datorită picturilor aflate atât pe pereții exteriori cât și pe cei interiori care acopră întreaga suprafață a acestora. Aceste fresce reprezintă înfățișări ale sfinților cât și scene trăite din viața acestora care au marcat întreaga omenire.

Mănăstirile din România sunt cele mai vechi mănăstiri, au arhitecturi impresionante fiind astfel unice în lume, sunt promovate atât pe plan intern cât și internțional atrăgând turiști care vin pentru a le vizita din mai multe puncte de vedere: pe plan religios, pentru arhitectură, din curiozitate, pentru liniștea sufletească și pentru istoria lor.

Datorită unicităţii picturilor şi valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la Lista cu Moşteniri Culturale Internaţionale UNESCO, în 1993.

Prin grija restauratorilor şi a obştilor călugăreşti, lăcaşurile îşi continuă şi astăzi menirea, primind deopotrivă pe credincioşi sau pe simplii iubitori de frumos atraşi de faima albastrului de Voroneţ, roşului de Humor, verdelui de Suceviţa, galbenului de Moldoviţa sau măiestritei combinaţii de culori de la Arbore.

Bogatele muzee de artă medievală, frumuseţea peisajului şi a creaţiei artistice populare au contribuit la decernarea distincţiei Mărul de Aur (Pomme d’Or) Bucovinei de către Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET), care au dus la înscrierea tezaurului din Bucovina în catalogul UNESCO – “Mari monumente ale lumii”.

1.2 Perspective de dezvoltare

În zilele noaste, majoritatea mănăstirilor accesează fonduri europene, în speţă nerambursabile, pentru a se dezvolta atât pe plan turistic cât şi pentru dezvoltarea lăcaşelor de cult.

Mănăstirile din România au accesat diferite fonduri europene cum ar fi UNESCO, Proiect de Promovare a produsului turistic Mănăstire Snagov. Obiectivul general al proiectului îl constituie promovarea produsului turistic – mânăstirea Snagov, care conduce la promovarea şi creşterea atractivitaţii si circulaţiei turistice în zona Snagovului, precum şi la locaţia lăcaşului de cult promovat, în vederea dezvoltării, diversificării și consolidării turismului intern.

Proiectul cuprinde în principal instituirea unui sistem integrat şi informatizat a ofertei turistice cultural-ecumenice din zona Snagovului (portalul mânăstirii Snagov), realizarea unui număr de 12 vizite/tururi demonstrative a câte 37 de persoane (jurnalişti, istorici, arhitecţi, elevi, studenţi la arte, turişti) în vederea promovării produsului turistic “Mânăstirea Snagov”, promovarea publicitară prin pliante, broşuri, cataloage foto, precum şi printr-un clip publicitar de 30 secunde şi a unui film documentar de 30 de minute.

Ne dorim dezvoltarea infrastructurii deoarece în momentul de față, acesta este un impediment în atragerea turiştilor, de asemenea dorim să se facă o promovare cât mai bine organizată atât pe plan naţional cât şi internaţional. O dată cu realizarea acestor perspective ne aşteptăm ca în următorii 3-5 ani numărul turiştilor străini care sunt interesaţi de turismul cultural să crească considerabil.

Cap. 2. Analiza macromediului

Mediul tehnologic în cadrul mănăstirilor este alcătuit din sisteme audio (boxe, microfoane) folosite pentru a le uşura munca preoţilor, călugărilor, măicuţelor dar şi pentru a se face auziţi în toată incinta mănăstirii. Acest lucru reprezintă un punct forte şi pentru turişti. În ultimii ani tehnologia şi-a făcut loc şi în sfera mănăstirilor şi a bisericilor astfel că în prezent, atât preoţii cât şi călugării au achiziţionat autoturisme proprii pentru aprovizionare şi deplasare. Însă și internetul şi telefonia mobilă sunt elemente ale tehnologiei prezente din ce în ce mai mult în mănăstiri.

Mediul economic în cadrul mănăstirilor este unul accesibil oricărui turist deoarece preţurile de cazare sunt foarte mici, uneori inexistente ceea ce face ca preţul unui pachet turistic să fie mult redus. În acest mod pachetul este accesibil chiar şi persoanelor cu venituri mici. Nu se percep taxe de vizitare, veniturile lor provin din vânzarea suvenirurilor create de călugări şi măicuţe.

Mediul demografic este definit de copii cu vârstă şcolară (clasele I- VIII) dar şi de persoanele de vârsta a treia ( peste 55 ani), deoarce au mai mult timp liber şi sunt atraşi mai mult de tainele credinţei, simt nevioa de căinţă, de linişte sufletească şi de rugăciune.

Mediul politio-juridic nu influențează în nici un fel turismul culural.

Mediul socio-cultural respectiv legile bisericeşti sunt reprezentate de restricţiile impuse de biserici şi mănăstiri cu privire la ţinută (nu este voie pătrunderea în incinta mănăstirii fără voal pe cap, cu îmbrăcăminte indecentă, cu machiaj), comportament, limbajul folosit şi tonalitatea vocii. Turiştii care optează pentru o asemenea vacanţă sunt conştienţi de aceste restricţii însă acest lucru este acceptat de ei ca atare.

Mediul natural este reprezentat de sezonalitate deoarece mănăstirile sunt situate în zonă muntoasă iar pe timpul iernii drumul până la mănăstiri este greu de parcurs dar totodată atât vara cât şi iarnă mediul natural oferă o panoramă deosebită. Numărul mare de turiști care vin să viziteze mănăstirile poluează mediul înconjurător din cauza autoturismelor, fumatului.