Extras din proiect

Introducere

Traim într-o epoca în care orasele, regiunile si statele dezvolta programe complete de identitate, în parte pentru a-si întari încrederea si respectul de sine, în parte pentru a atrage investitiile sau turistii. În diversele ei manifestari, imaginea ne-a cucerit inimile pentru ca traim cu o nevoie disperata de a ne exprima apartenenta si de a ne diferentia în mod deschis, pe noi însine si aspiratiile noastre, de cei din jurul nostru.

Desi scindarea Europei în doua blocuri ideologice a încetat în urma cu câtiva ani, felul în care se percep natiunile a ramas ancorat în actualitate, suscitând un interes tot mai viu. Sa nu uitam ca, statele – asemenea indivizilor – îsi construiesc imaginea continuu si se autoprezinta observatorilor în totalitatea caracteristicilor lor valorizante, tocmai în ideea de a se distinge din noianul diversitatii la care suntem martori.

Imaginea unei natiuni – interfata la fel de graitoare ca si actiunea ei propriu-zisa – atrage atentia si produce o impresie clara si coerenta care se poate dovedi destul de stabila si rezistenta la schimbare, de cele mai multe ori. În unele cazuri, ea este supusa ajustarilor si modificarilor ca rezultat al corelarii cu alte informatii.

Lucrarea de fata tematizeaza numeroasele consecinte ale perceptiilor si atitudinilor existente vizavi de o anumita tara, în afara spatiului sau national. Exemplul nostru va fi imaginea României - ca tara candidata la Uniunea Europeana - iar efectuarea unei cercetari exploratoare asupra imaginii sale nu face decât sa vina în sprijinul initiativei de identificare în interiorul modelului de culturã si civilizatie european.

De aceea, gasim binevenita investigarea acestui domeniu, nu pentru a ne detasa de notorietatea subiectelor în voga, ci pentru a raspunde unor întrebari personale privind relevanta imaginii unei tari surprinsa într-un moment crucial, cu valoare de jalon istoric fundamental în evolutia societãtii sale: pregatirea pentru obtinerea calitatii de membru al Uniunii la 1 ianuarie 2007 .

O tara se multiplica la nesfârsit… Realitatea ei multiforma si inepuizabila cuprinde o multitudine de oameni si lucruri, fiecare cu propria-i individualitate, care dau contur nu unui tablou static, ci unei pelicule cinematografice transpuse în nenumarate secvente. Ca orice tara si România se simplifica si se multiplica în tot felul de imagini si simboluri ...

Privita dinspre Occident, România este o tara aproape exotica, prin simpla ei asezare: undeva, la marginea Europei. Din pacate, latura seducatoare a exotismului se estompeaza în favoarea imaginilor tenebroase. Dracula, Ceausescu, o revolutie sângeroasa înca învaluita în mister, expeditii devastatoare ale minerilor, situatia intolerabila a copiilor abandonati. Toate acestea, rupte de context, au devenit simboluri negative ale României. La extrema cealalta, se contureaza imaginea bucolica, îmbietoare a tarii: frumusetea naturii, pitorescul asezarilor, ospitalitatea oamenilor, originalitatea artei, etc

Si atunci, pe drept cuvânt, ne întrebam: Ce este astazi România? O tara dezarticulata, alcatuita din segmente de viata traditionala, de reminiscente interbelice, de structuri si atitudini comuniste completate de evolutiile postcomuniste sau o tara cu o autentica vocatie europeana, ireversibil conectata la valorile marelui concern de civilizatie si culturã?

Cu certitudine, România este o tara uneori greu de înteles, care îsi are logica ei, identificata de cele mai multe ori în. cristalizarea unui anume tip de civilizatie si a unei sinteze aparte, construita din contraste, ce îmbina un puternic si tenace fond traditional cu nu mai putin insistente influente din afara. Totodata, este o tara care înregistreaza un deficit de imagine considerabil, fapt ce ne plaseaza pe o harta a întrebarilor si nu pe o harta a certitudinilor. Iar întrebarile fara raspuns nasc inevitabil explicatii vagi.

Acest aspect este cu cât mai important cu cât ne mai desparte doar un pas de integrarea în structurile europene iar vizibilitatea noastra, ca si viitor stat membru, lasa mult de dorit. Aderarea la Uniune ofera oportunitati politice si economice fara precedent pentru România. Putem sa definim un proiect de dezvoltare economica si sa-l si sustinem cum nu am avut vreodata ocazia sa o facem. Politic vorbind, vom avea ocazia sa ne aducem contributia la relansarea Uniunii Europene. Viziunea româneasca ar putea fi, cel putin, ascultata si daca ea va fi una solida, va putea schimba în bine perceptia despre România.