Verificarea calității ofertei de mărfuri

1.1 Organizarea verificării calităţii la recepţia loturilor

de mărfuri

Recepţia unui lot de marfă constă într-o verificare cantitativă şi

calitativă efectuată de către beneficiar, cu sau fără participarea furnizorului.

Unităţile beneficiare urmăresc în verificarea lor corespondenţa

însuşirilor mărfii cu criteriile legale şi cu stipulaţiile înserate în contract.

O recepţie calitativă riguroasă stimulează fabricarea de produse

corespunzătoare calitativ şi înlătura din circuitul economic mărfurile care nu

corespund caracteristicilor prescrise.

Premisele recepţiei calitative rezidă în însuşi modul în care

furnizorul a alcătuit şi a livrat lotul de marfă, din punct de vedere al

omogenităţii, identităţii, marcării, etichetării, ambalării şi atestării calităţii.

Recepţia loturilor de mărfuri, sub aspectul tehnicii de efectuare, se

compune din trei tipuri de operaţiuni de bază, a căror succesiune este

următoarea:

• verificarea documentelor (de contractarea şi a celor ce însoţesc lotul);

• identificarea lotului şi verificarea lui cantitativă;

• verificarea calitativă a lotului.

Procesul recepţiei este complex, necesitând în afară acestor

operaţiuni de bază, executarea şi a altor operaţiuni care au loc simultan cu

recepţia, că de exemplu, consultarea documentelor care prescriu calitatea

mărfurilor, operaţiuni legate de extragerea probelor elementare, mânuirea,

pregătirea şi analiză probelor, întocmirea documentelor impuse, acceptarea

sau respingerea lotului de marfă. Sintetic, aceste operaţiuni sunt cuprinse în

„Modelul general al recepţiei" şi în „Schema de principiu a

recepţiei cantitative şi calitative a unui lot de marfă" pentru care

sunt redate elementele necesare.

Locul efectuării recepţiei loturilor de produse poate fi la sediul

furnizorului (în care caz este necesară prezenţa ambelor părţi) sau la sediul

beneficiarului.

Constatările detaliate privind starea calitativă a lotului de marfă sunt

consemnate într-un proces verbal, iar lotul de marfă este pus la dispoziţia

furnizorului în vederea fixării destinaţiei, de exemplu: resortare,

recondiţionare, returnare etc.

Deseori, cu ocazia operaţiunii de recepţie, apare necesitatea

executării unor analize de laborator sau chiar a unor expertize. în ceea ce

priveşte analizele de laborator, trebuie precizat că în principiu ele constituie

dovezi incontestabile. Pentru sporirea obiectivităţii acestor dovezi, o

importantă deosebită o are modalitatea de recoltare a probelor de analiză.

Atât probele de analiză, cât şi cele pentru expertize, trebuie recoltate de

personal competent, în condiţii deosebite, care să asigure reprezentativitatea

probei recoltate cu totalitatea însuşirilor lotului de marfă supus analizei sau

expertizei.

Recoltarea probelor se va face cu respectarea prevederilor

documentaţiei oficiale.

Nerespectarea condiţiilor legale privitoare la recoltarea şi formarea

probelor pentru analize de laborator poate constitui punctul nodal al

neînţelegerilor dintre părţile contractante referitoare la calitatea produselor

supuse analizei sau expertizei.

Rezultatele constatărilor comisiei de recepţie se înscriu într-un

proces-verbal. Deoarece, atât furnizorul, cât şi beneficiarul mărfurilor, pe de

o parte, cât şi cărăuşul, pe de altă parte, pot invocă procesul-verbal că

instrument de dovadă a celor constatate de comisia de recepţie, acest act se

va întocmi cu multă grijă, cuprinzând cu exactitate metodologia folosită, cât

şi toate elementele necesare evidenţierii faptice a cauzelor care au provocat

eventualele daune calitative sau pierderi cantitative. Se vor menţiona cu

exactitate data şi locul efectuării recepţiei, componenţa comisiei de recepţie,

deficienţele calitative constatate, descrierea acestora şi indicarea pe cât

posibil a cauzelor (transport cu mijloace neadecvate, ambalare defectuoasă,

cu materiale sau ambalaje improprii specificului mărfii, greşeli în procesul

de fabricaţie etc.). De asemenea, vor fi menţionate eventualele urme de

violare, scurgeri, spargeri, distrugeri de sigilii, sustrageri etc

Procesul-verbal de recepţie se înscrie în categoria mijloacelor de

probă, având o dublă forţă probanta, deoarece prin conţinutul sau se certifica

atât cantitatea, cât şi calitatea mărfurilor. Pentru a avea eficientă juridică

deplină este necesar că el să fie întocmit cu respectarea tuturor prevederilor

legale.

Comisia de recepţie nu îşi rezumă activitatea numai la efectuarea

recepţiei propriu-zise, ci are obligaţia să urmărească mai departe evoluţia

stării calitative a mărfurilor recepţionate, în tot timpul depozitării şi până în

momentul livrării lor în totalitate din depozit.

Operaţiunea recepţiei are drept consecinţe următoarele efecte

juridice care pot fi valorificate în expertizele merceologice:

• stabilirea cantităţii şi calităţii produselor livrate;

• confirmarea executării livrării mărfurilor contractate, eliberându-se

• furnizorul de obligaţiile asumate contractual;

stabilirea momentului trecerii mărfurilor din patrimoniul furnizorului în cel al beneficiarului

• fixarea momentului în care este angajată răspunderea furnizorului pentru eventualele întârzieri, nelivrari sau executări necorespunzătoare ale obligaţiilor contractuale;

• evidenţierea datei de când începe să curgă termenul de garanţie (pentru unele categorii de mărfuri);

• evidenţierea (stabilirea) datei de la care ia naştere obligaţia de plată a valorii mărfurilor de către beneficiar.

1.2 Particularitat ile modalităţilor şi tipurilor de verificare a

calităţii la recepţia loturilor de mărfuri

Verificarea modalităţii de efectuare a recepţiei loturilor de produse

de către expertul merceolog este necesară în principal în două situaţii:

• atunci când expertul are sarcina de a stabili factorii care au

generat degradarea calitativa a unui lot de produse;

• când obiectivul expertizei si deci al litigiului, îl constituie

stabilirea corectitudinii cu care a fost efectuata receptia unui lot

de produse.