Aspecte Actuale și de Perspectivă ale Natalității

1. Natalitatea – Definiţie şi noţiuni de bază

Natalitatea reprezintă fenomenul demografic ce exprimă, în esenţă, intensitatea naşterilor în cadrul unei populaţii privită în ansamblul său. Cel mai adesea, n. este exprimată cantitativ cu ajutorul unui indice numit rata brută de n., notat cu n şi calculat cu formula:

n = (N / P) x 1000,

unde N este numărul născuţilor vii, într-o anumită perioadă (de regulă, un an), Iar P - populaţia medie în perioada respectivă. Valorile ratei au un interval mare de variaţie - practic, între 10‰ şi 60‰ -, reflectând comportamentul populaţiei în privinţa naşterilor. Tendinţa generală observată este aceea a scăderii n., proces amorsat în ţările dezvoltate în a doua jumătate a secolului trecut, iar în ţările în curs de dezvoltare abia în zilele noastre, ceea ce face ca actualmente să existe o enormă diversitate, pe plan mondial, în privinţa n. N. şi indicii ataşaţi ei exprimă comportamentul populaţiei în raport cu naşterile într-un mod superficial, fapt pentru care în demografie atenţia principală este îndreptată - când e vorba de naşteri - asupra fertilităţii şi indicatorilor ataşaţi acesteia. T.R.

Natalitatea arată frecvenţa sau intensitatea naşterilor în interiorul unei populaţii, fiind un fenomen complex, în acelaşi timp biologic şi social, influenţat de o serie de factori legaţi între ei: economici, politici, socio-culturali.

• Factorii economici – nivelul general de dezvoltare economică, condiţiile de viaţă ale populaţiei par să aibă o influenţă importantă asupra natalităţii: cu cât nivelul de trai este mai ridicat cu atât rata natalităţii este mai redusă şi invers, dezvoltarea economică ducând deci la un recul al natalităţii.

• Factorii politici – politica pronatalistă aplicată în România după 1966 a determinat menţinerea artificială a unui nivel înalt de natalitate. Schimbarea bruscă de orientare după 1989 (legalizarea avorturilor) a condus la scăderea natalităţii.

• Factorii socio-culturali – gradul de instruire şi educaţie al femeii este esenţial, se adaugă adoptarea măsurilor contraceptive, participarea mai activă a femeii la viaţa societăţii.

Rata scăzută a natalităţii are cauze multiple, dar dintre ele se detaşează: starea precară a calităţii vieţii, inexistenţa certitudinii zilei de mâine, situaţie care va persista, în mod cert, până când va creşte standardul de viaţă.

2. Aspecte de actualitate legate de natalitatea în România

Dintre trăsăturile familiei moderne vom analiza dimensiunea pentru că acesta permite conexiuni multiple, atât prin cauzalitate, cât şi prin consecinţe.

Familia românească şi-a redus continuu mărimea: conform recensămintelor, dacă în 1966 mărimea medie era 3,2 persoane, în 1977 - 3,16, în 1992 - 3,07. Acestea sunt valori mult mai mici decât cele interbelice.

Procesul de reducere a dimensiunii familiei s-a desfăşurat diferenţiat pe medii, zone istorice, categorii sociale.

Cauzele şi căile de realizare care au dus la acest efect au fost foarte numeroase. Principala modalitate a fost reducerea numărului de copii ai unui cuplu şi nu trecerea de la familia extinsă, multigeneraţională, matri sau patrilocală - la familia restrânsă, nucleară, neolocală. Familia extinsă, deşi frecventă, nu era modelul dominant în societatea rurală tradiţională românească.

'E timpul pentru o strategie naţionala pentru populaţie'

După 18 ani de declin al populaţiei României, tendinţa va continua si în anii următori.

"Politica din România uită adesea de problemele mari ale societăţii româneşti şi aceasta este o dovadă de iresponsabilitate" a spus Daniel Dăianu, la o dezbatere unde Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române si UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie, au lansat studiul "Declinul demografic si viitorul populaţiei României". "Europa este bolnavă demografic si maladia se va agrava," spune autorul studiului.

România se afla in al optsprezecelea an de declin al populaţiei si nu există perspective de oprire a acestei scăderi. Dimpotrivă, tendinţa va continua şi în anii următori, iar România va cunoaşte o diminuare drastică a numărului celor in vârstă de muncă, o scădere a populaţiei de vârstă şcolară, o creştere rapidă a populaţiei vârstnice şi degradarea raportului de dependenţă economică.

Specialiştii din lumea academică, din mediul economic şi social, precum şi reprezentanţi ai principalelor instituţii guvernamentale şi din Parlamentul României au dezbătut aspecte concrete legate de problematica populaţiei şi dezvoltării, cum ar fi reformarea sistemului de educaţie sau al celui de pensii pentru a răspunde schimbărilor demografice cu care se confrunta România.