Cuprins
- REZUMAT 5
- CAPITOLUL 1. Consideraţii generale 6
- 1.1. Protecţia socială – dimensiuni şi structuri 6
- 1.2. Concepte privind protecţia socială 8
- 1.3. Necesitatea, conţinutul şi rolul protecţiei sociale 9
- 1.4. Principalii indicatori ai protecţiei sociale 12
- 1.5. Structura familială 13
- 1.6.Scurt istoric privind protecţia socială a şomerilor 15
- 1.7 Reforme în sistemul de protecţiei sociale în România 17
- CAPITOLUL 2. Sistemul de protecţie socială din România 19
- 2.1.Considerente privind comparaţia globalizată 19
- 2.2. Politicile macroeconomice - Influenţa asupra sistemului de protecţie socială din România 20
- 2.3. Strategia naţională de dezvoltare economică a României 21
- 2.4. Politica angajării forţei de muncă 22
- 2.5. Menţinerea echilibrului macroeconomic 24
- 2.5.1. Limitarea salariilor absolute 24
- 2.5.2. Politicile pe termen mediu 24
- 2.6. Sărăcia - Măsurare şi coordonate în România 25
- 2.7. Şomajul În România 27
- 2.8. Integrare şi excludere socială 27
- CAPITOLUL 3. Costurile protecţiei sociale, realitatea societăţii româneşti în procesul de integrare în Uniunea Europeană 29
- 3.1. Programul economic-social al Comunităţii Europene 29
- 3.2. Gestiunea costurilor 31
- 3.3. Indexarea şi protecţia socială 36
- 3.4. Rolul sindicatelor în realizarea protecţiei sociale 37
- CAPITOLUL 4. Sistemul de asigurări sociale de sănătate 39
- 4.1. Importanţa asigurărilor sociale de sănătate 39
- 4.2. Structura sistemului de asigurări sociale de sănătate 39
- 4.3. Principiile asigurărilor sociale pentru sănătate 40
- 4.4. Finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate şi organizarea financiară a acestuia 41
- 4.4.1. Contribuţiile la asigurările sociale de sănătate 41
- 4.4.2. Finanţarea de către stat a asigurărilor de sănătate 43
- 4.5. Persoanele cuprinse în asigurările sociale pentru sănătate 44
- 4.6. Drepturile şi obligaţiile asiguraţilor 45
- CONCLUZII 48
- BIBLIOGRAFIE 51
Extras din proiect
INTRODUCERE
Potrivit art. 3 alin.2 din Constituţia României, teritoriul statului nostru este organizat în următoarele unităţi administrativ-teritoriale: comune, oraşe şi judeţe. Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate şi cătune.Delimitarea teritorială a comunelor se stabileşte prin lege.
Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate face numai prin lege şi cu consultarea cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum (art. 20 din Legea nr. 215/2001).
Aceste unităţi administrativ-teritoriale au personalitate juridică. In calitate de persoane juridice civile, ele au în proprietate bunuri din domeniu privat, iar în calitate de persoane juridice de drept public, ele sunt proprietare ale bunurilor din domeniul public de interes local şi emit acte administrative de autoritate.
Unităţile administrativ-teritoriale au organe proprii de conducere care, se ocupă de soluţionarea problemelor de interes local, acestea fiind consiliile locale şi primarii. Consiliile locale, sunt autorităţi deliberative, iar primarii sunt autorităţi executive. Atât consiliile locale, cât şi primarii sunt autorităţi administrative autonome. La nivel judeţean funcţionează consiliile judeţene care coordonează activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
În vederea conducerii tuturor activităţilor la nivel local aceste structuri ale Administraţiei Publice Locale adoptă acte administrative. Prin act administrativ înţelegem acea formă juridică principală a activităţii Administraţiei Publice, care constă într-o manifestare unilaterală şi expresă de voinţă de a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii în realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instanţelor judecătoreşti.
Actul administrativ de autoritate are următoarele trăsături caracteristice:
a. este o manifestare unilaterală de voinţă, prin care organele Administraţiei Publice se comportă ca subiecte de drept speciale, învestite cu atribuţii de putere publică. Această trăsătură a actelor administrative de autoritate le deosebesc pe acestea de actele administrative de gestiune (bilaterale), care iau naştere pe baza acordului de voinţă al părţilor.
b. Actul este emis în temeiul şi pentru realizarea puterii publice, organul emitent având calitatea de subiect special învestit cu atribuţii de putere publică.
c. Actul de autoritate este obligatoriu atât pentru persoanele fizice sau juridice a căror activităţi intră sub incidenţa unui asemenea act, cât şi pentru organul emitent însuşi.
d. Actul de autoritate este executoriu, prin el însuşi, adică se execută din oficiu, fără a mai fi necesară vreo învestire cu formulă executorie, ca în cazul hotărârilor judecătoreşti.
CAPITOLUL 1.CONSIDERAŢII GENERALE
1.1. Noţiunea şi trăsăturile actelor administrative de autoritate ale Administraţiei Publice Locale
În vederea realizării - sarcinilor ce le revin satisfacerea intereselor generale ale societăţii - serviciile publice adoptă sau emit acte juridice şi săvârşesc fapte materiale (administrative) producătoare de efecte juridice, în scopul naşterii, modificării sau stingerii raporturilor juridice, de regulă, de drept administrativ, dar şi raporturi juridice aparţinând altor ramuri de drept
Forma concretă principală prin care Administraţia Publică Locală îşi desfăşoară activitatea, o reprezintă, actul juridic.Administraţia Publică Locală adoptă acte de autoritate şi încheie acte de gestiune.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Actele Administratiei Publice Locale.doc