Administrația publică locală - primăria

1.Notiuni privind Administratia Publica Locala.Primaria

Administratia Publica reprezinta un domeniu de activitate care asigura, in principal, organizarea si functionarea comunitatilor umane de tip statal, potrivit prevederilor Constitutiei, a legilor si a actelor normative emise de catre autoritatile statului de drept.

In stiinta administratiei si in activitatea din Administratia Publica sunt utilizate atat principii cu caracter general, aplicabile in toate domeniile de activitate administrative, cat si principii specifice, ale anumitor activitati din acest domeniu, precum:organizarea, conducerea si aplicarea metodelor.

Principii generale:

1.Administratia Publica se afla in intresul omului.

2.Administratia Publica se subordoneaza interesului general(public).

3.Administratia trebuie sa se adapteze la mediul in care isi desfasoara activitatea.

4.Cunoasterea cerintelor sociale actuale si prevederea celor viitoare.

5.Respectarea normelor de drept in infaptuirea Administratiei Publice.

6.Asigurarea profesionalizarii functiunii publice.

7.Cresterea eficientei Administratiei prin imbunatatirea permanenta a activitatii si structurii administrative.

Din punct de vedere organizatoric, Administratia Publica se constituie ca un sistem integrat specific domeniului, compus din organe si institutii a caror functionare se intrepatrunde si se interconditioneaza.

Structura organelor locale ale Administratiei serveste, atat interesele locale ale societatii, cat si pe cele generale.De aceea, trebuie adoptate cele mai bune solutii pentru organizarea activitatii si dimensionarea structurii din circumscriptiile administrativ-teritoriale

Doctrina administrative din ultimii ani stabileste trei principii privind organizarea Administratiei Publice teritoriale , si anume:

- principiul centralizarii;

- principiul desconcentrarii;

- principiul descentralizarii.

Centralizarea este principiul fundamental al organizarii Administratie Publice locale si presupune exclusiv, dependenta organelor locale de cele centrale.Din punct de vedere juridic, organele centrale sunt singurele care adopta decizii aplicabile in teritoriu, iar autoritatile locale au doar competenta executarii acestora.

Principiul desconcentrarii este, in realitate, o forma a centralizarii.El consta in recunoasterea pentru agentii statului, repartizati pe intreg teritoriu al tarii, a unei anumite puteri de decizie.

Acest principiu, care in esenta exprima o varianta imbunatatita a centralizarii, consta in numirea si atribuirea unor competente limitate agentilor statului respectiv guvernului central, repartizati pe intregul teritoriu al tarii, carora li s recunoaste o anumita putere de decizie.

Ceea ce o apropie de descentralizare este faptul ca titularii puterii locale, desi numiti de centru, au competenta sa rezolve ei problemele locale, fara sa le mai inainteze in acest scop, sefului ierarhic de la centru, dar ei sunt supusi controlului acestuia si obligat sa se conformeze actelor superiorului lor.

Asadar, desconcentrarea consta in apropierea statului de locul de aplicare a politicilor.

La nivelul teritorial al statului, prefecturile, directiile judetene cat si serviciile judetene nu sunt persoane juridice.Ele reprezinta numai administratii desconcentrate ale statului.

Descentralizarea semnifica un proces fundamental de deplasare a puterii de la centru catre periferie, o impartire a puterii intre stat si colectivitatile locale.

Principiul descentralizarii presupune insa existenta unor persoane publice locale, desemnate de comunitatea teritoriului, care au atributii proprii, intervenind direct in gestionarea si administrarea “afacerilor” colectivitatii.

Acest principiu genereaza o multitudine de efecte, care in sinteza presupun:

1.regruparea relatiilor periferice in mediul local, care modifica viziunea despre rationalitatea administratiei-principiu fundamental al procesului administrativ;

2.localizarea si intersectarea acestor relatii determina aparitia unui sistem administrativ specific pe care se sprijina puterea locala;

3.agentii locali nu mai sunt simpli executanti ai directivelor primite de la administratia centrala, ci ei dobandesc capacitate strategica de actiune;

4.politica de descentralizare genereaza transferul de competenta, determina intarirea activitatii si dezvoltarea solidaritatii locale, creand un nou cadru, in jurul caruia diversii actori locali vor fi incitati sa se mobilizeze.

2.Scurt istoric privind Primaria Prisacani

Cu o suprafata de peste 60 km² si cu o populatie de 3563 de locuitori, situate in partea de S-E a judetului Iasi, Comuna Prisacani se invecineaza la est cu Republica Moldova, la vest cu localitatea Comarna si Costuleni, la nord cu Tutora, la sud cu satul Grozesti, si este strabatuta de doua cursuri de apa, Jijia la vest si raul Prut la est.

Denumirea comunei vine de la toponimicul “prisaca”, avand in vedere faptul ca in jurul anului 1800, mitropolitul Moldovei Veniamin Costache detinea aici o prisaca.

Prima mentionare a satului Prisacani dateaza din 1803 in “Condica liuzilor”asa cum reiese din Dictionarul Istoric al unitatilor administrative teritoriale al Academiei Romane, in care s-a specificat comuna Prisacani-Iasi.

In sustinerea datelor de mai sus, privind atestarea documentara a comunei au stat datele cuprinse in Dictionarul Topografic si Statistic al Romaniei, Bucuresti-1872, autor D.Frunzescu, si infomatii din Arhivele Mitropoliei Iasi.

Primaria comunei Prisacani a fost infiintata in anul 1863, avand ca primar pe T.Cascaval.

Populatia totala a comunei, conform rezultatelor recensamantului din data der 18 Martie 2002, este de 3589 locuitori.

Suprafata comunei este de 5992 ha.

Localitati componente:

-Prisacani Populatie=1887 locuitori;

-Macaresti Populatia=715 locuitori;

-Moreni Populatia=987 locuitori.

- Agricultura