Managementul Public Bazat pe Performanță

INTRODUCERE

Am ales şi tratat această temă utilă şi specifică managementului public, potrivit structurii cursului, cu dorinţa de a aduce un plus de cunoaştere în acest domeniu şi de a aprofunda punctele de vedere a mai multor specialişti atât din literatura română, cât şi din cea străină.

Tema este interesantă prin actualitatea, extinderea şi importanţa ei, necesitând o laborioasă muncă de cercetare şi documentare, de asamblare a informaţiilor şi cunoştinţelor necesare dezvoltării ei.

Lucrarea îşi propune să evidenţieze modalităţile de măsurare a performanţelor în sectorul public văzute din perspectiva specialiştilor în acest domeniu.

Capitolul 1 este dedicat aspectelor generale referitoare la tema aleasă – managementul bazat pe performanţă: conceptul de performanţă, abordări, modele de măsurare şi evaluare a performanţelor, scopurile pentru care se realizează evaluarea performanţelor.

În capitolul 2 am prezentat şi explicat câteva puncte de vedere ale autorilor străini, mai exact : Kester Isaac-Henry, Chris Painter, Chris Barnes („Management in the Public Sector. Challenge and Change”) şi Herbert Simon, Victor Thompson, Donald Smithburg („Public Administration”) cu privire la managementul bazat pe performanţă, eficienţa şi măsurarea ei.

Cel de-al treilea capitol conţine explicaţiile contribuţilor şi limitelor abordărilor prezentate in capitolul anterior, aspectele comune celor două lucrări, precum şi a celor divergente.

Capitolul următor este dedicat prezentării şi explicării opiniei/contribuţiilor personale referitoare la această temă cuprinzătoare, la punctele de vedere ale autorilor amintiţi mai sus.

Ca o concluzie, în ultimul capitol se regăsesc câteva recomandări pentru dezvoltarea ştiinţei managementului.

CAPITOLUL 1

MANAGEMENTUL BAZAT PE PERFORMANŢĂ

S-a considerat multă vreme că în sectorul public nu se poate vorbi despre performanţă, argumentul fiind că prin însuşi conţinutul obiectivului fundamental al managementului public se elimină posibilitatea acceptării acestui concept.

Ţările dezvoltate au făcut primul pas în depăşirea acestei gândiri limitate după ce un număr bun de ani acest subiect s-a aflat în dezbaterea oamenilor de ştiinţă. Conştientizând necesitatea de a-şi îmbunătăţi performanţele, toate ţările au întreprins măsuri de îmbunătăţire a performanţelor sectorului public, de mai mică sau mai mare intensitate, care au vizat reforma administraţiei publice care a urmărit în principal limitarea creşterii şi adaptarea structurilor, cât şi introducerea abordării strategice în cadrul administraţiei publice.

Timp de multe decenii, atât organizaţiile publice, cât şi cele private au făcut numeroase experimente legate de diferite modele de măsurare şi evaluare a performanţelor.

Necesitatea unui sistem de măsurare a performanţelor poate fi justificată, printre altele, de faptul că deciziile cu privire la alocarea de resurse trebuie să fie luate pe baze clare, fundamentate, utilizând aşa-numitul sistem de management al performanţelor.

Scopurile pentru care se realizează evaluarea performanţelor sunt altele decât tragerea la răspundere a oamenilor pentru rezultatele obţinute şi anume:

o Claritatea obiectivelor;

o Comunicarea valorilor organizaţionale şi ale obiectivelor;

o Asigurarea unui cadru benefic pentru învăţare şi autoperfecţionare;

o Stabilirea unui sistem de referinţe;

o Plata suplimentară sau facilitarea promovării în funcţie de performanţă;

o Proceduri disciplinare;

o Evaluarea folosită în scopul armonizării criteriilor de evaluare a performanţei;

În România se vorbeşte din ce în ce mai mult despre performanţa instituţiilor publice. De la performanţa angajaţilor, a proceselor, până la perfecţionarea sistemelor sau a entităţilor – fie ele că sunt agenţi economici, structuri ale administraţiei publice, autorităţi autonome sau chiar guverne.

În general se apreciază că „performanţa reprezintă capacitatea/aptitudinea unei administraţii sau instituţii publice de a-şi procura resursele într-o manieră economică şi de a utiliza aceste resurse într-o manieră eficace în scopul obţinerii rezultatului dorit” . Studiile în domeniu subliniază faptul că adoptarea unui sistem coerent de măsurare a performanţelor necesită definirea clară a ceea ce cuantificăm, a sistemelor de măsurare şi a modului în care utilizăm sistemele de măsurare a performanţei.