Organele Executive ale Administrației Publice Locale

Funcţia de primar are caracter tradiţional în administraţia publică iar în timp s-au constituit mai multe soluţii cu privire la modalitatea de investire, atribuţii şi raporturile cu alte autorităţi administrative, diferite de la o ţară la alta, de la o etapă istorică la alta.

Potrivit actualei Legii a administraţiei publice locale (art. 61) comunele şi oraşele au câte un primar, care se alege vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite mandatul (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali), pe baza scrutinului uninominal.

Soluţia alegerii prin vot a primarului a fost promovată încă prin Legea comunală din 1 Aprilie 1864, când primarul era ales de locuitorii comunei rurale, însă pe baza sistemului votului cenzitar. În sistemul acestei legi, primarul era însărcinat nu doar cu întreaga administraţie a comunei, fiind şi delegatul puterii centrale în comunele rurale. În comunele urbane primarul era numit de Domn dintre primii trei consilieri care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Până la finele secolului XIX sistemul legal este modificat şi a fost consacrată soluţia alegerii indirecte a primarului, de către consilieri, „dintre membrii cu ştiinţă de carte”, cu confirmarea prefectului judeţului. Mai apoi, prin Legea plăşilor din 1904 s-a încercat crearea unei instituţii ce să reprezinte exclusiv interesele locale. Soluţiile ulterioare au variat, pentru ca ultima lege adoptată în materie înainte de instaurarea dictaturii regale, legea administrativă din 1936, să consacre soluţia de principiu a alegerii primarului de către consiliu.

Până la formarea primelor organe locale alese democratic după anul 1989, administrarea unităţilor administrativ-teritoriale s-a făcut de către prefecturi şi primării, ca organe locale ale administraţiei de stat, cu competenţă generală. Potrivit Legii nr. 5/1990 privind administrarea judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, până la organizarea de alegeri locale, primările erau alcătuite din primar, viceprimari, secretar şi alţi membri, în numărul stabilit de această lege, numiţi prin decizia primului-ministru, după caz a prefecturilor. Primăriile lucrau în şedinţe săptămânale, la convocarea primarului. Actele primăriilor se numeau decizii. Ele se semnau de către primar şi se contrasemnau de către secretar şi puteau fi anulate pentru nelegalitate de către organele ierarhic superioare.

Atât Constituţia, precum şi Legea nr. 215/2001 prevăd faptul că primarii, în calitate de autorităţi executive prin care se realizează autonomia locală şi se rezolvă treburile publice din comune şi oraşe, se aleg în condiţiile legii. Alegerea primarilor este reglementată de Legea nr. 67/2004 – privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, ale cărei dispoziţii le-am analizat în parte atunci când ne-am referit la alegerea consiliului local. În privinţa dreptului de a alege şi de a fi ales, organizarea circumscripţiilor electorale şi a secţiilor de votare, a listelor de alegători, birourilor electorale de circumscripţie etc. dispoziţiile analizate cu acel prilej sunt aplicabile şi în cazul alegerii primarului, cu următoarele diferenţe esenţiale: ● scrutinul electoral are caracter uninominal, conform art. 1 alin. (4) din Legea nr. 67/2004, şi nu a scrutinului de listă ca în cazul alegerii consiliilor locale şi judeţene. Acelaşi principiu se aplică şi la alegerea primarului general al municipiului Bucureşti; ● în situaţiile în care un candidat la funcţia de primar este independent (cu alte cuvinte, nu face parte dintr-un partid politic, alianţă politică sau electorală - care să-l propună candidat), el trebuie să fie susţinut de cel puţin 2% din numărul total de alegători înscrişi în liste electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5000 în cazul municipiului Bucureşti (art. 44 alin. (2) din Legea nr.67/2004); ● modelul buletinului de vot pentru primar este diferit de cel utilizat pentru alegerea consiliului local, consiliului judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti (în patrulaterele buletinului de vot se vor imprima pe lângă denumirea partidului politic, alianţei politice, alianţei electorale sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri ori, după caz, menţiunea „Candidat independent” (în unghiul din partea stângă sus) şi a semnului electoral (în unghiul din partea dreaptă sus), numele şi prenumele candidatului); ● dacă alegerea primarului se desfăşoară concomitent cu alegerea consiliului local şi a consiliului judeţean, rezultatul votării se va consemna în documente distincte, tabele şi procese-verbale întocmite de Biroul electoral al secţiei de votare şi respectiv Biroul electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală, de sector al municipiului Bucureşti şi de circumscripţie judeţeană, respectiv al municipiului Bucureşti, conform art. 85 alin. (4), art. 86 alin. (1) şi art. 95 din lege.

Pentru alegerea primarilor, la fel ca şi pentru alegerea consilierilor locali, alegerile sunt valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot, conform art. 91 din Legea nr. 67/2004. Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor exprimate (art. 2 al art. 93), ori, în cazul unui al doilea tur de scrutin, cel care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între mai mulţi candidaţi la funcţia de primar. La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj, evident dacă aceştia ocupă primele locuri la egalitate de voturi valabil exprimate. Al doilea tur de scrutin se desfăşoară la două săptămâni de la primul tur.

Dacă primarul declarat ales a candidat şi pentru funcţia de consilier şi a obţinut mandatul acesta trebuie să opteze pentru una dintre cele două funcţii.

Cu un an înainte de expirarea duratei normare a mandatului nu se mai organizează alegeri locale.

Deosebiri există şi sub aspectul validării alegerii primarului şi a comunicării rezultatului validării de către consiliul local al comunei sau oraşului.

Astfel, conform art. 63 alin. (1) al Legii nr. 215/2001, validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială de competenţă se află comuna, oraşul sau subdiviziunea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei. Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucureşti se face de către preşedintele Tribunalului Bucureşti.

Invalidarea alegerii primarului se poate face numai în cazurile prevăzute de art. 32 alin. (4) al Legii nr. 215/2001, respectiv:

a) dacă se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate;

b) dacă alegerea primarului s-a făcut prin fraudă electorală constatată de Biroul Electoral Central, sau prin orice altă încălcare a Legii nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

Rezultatul validării sau al invalidării alegerii primarului se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei, conform art. 64 alin. (3) al Legii nr. 215/2001, legea administraţiei publice locale.

În caz de invalidare a mandatului primarului, se organizează alegeri în termen de cel mult 30 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii privind alegerile locale.

Următorul act obligatoriu constă din depunerea jurământului prevăzut în art. 34 alin. (1) al Legii nr. 215/2001, în faţa consiliului local, deci a autorităţii administraţiei publice deliberative, nou aleasă. Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

2. Mandatul primarului

Ca şi în cazul consilierului local şi al celui judeţean, mandatul primarului este de 4 ani. Primarul ales în cursul unui mandat, urmare a vacanţei postului de primar încheie mandatul precedentei autorităţi. Cât priveşte primarii aleşi în urma organizării unor noi unităţi administrativ-teritoriale sau a vacantării unor posturi de primari îşi exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.

Drepturile şi îndatoririle funcţiei de primar se exercită pe întreaga durată a mandatului său. Deplina exercitare a mandatului începe după depunerea jurământului . Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.

Mandatul de primar se exercită până la data depunerii jurământului de către noul primar, când mandatul lui încetează.