Alimentația rapidă

1. Alimentația rapidă - concept, tipologie și motivația consumatorului de produse tip fast-food

Românii duc o viaţă din ce în ce mai puţin sănătoasă, în timp ce profitul companiilor de tip fast food creşte pe zi ce trece tocmai de pe urma obiceiurilor de consum ce nu ţin neapărat cont de regulile corecte de nutriţie. Grija pentru o nutriţie echilibrată este mai vizibilă în oraşele mici faţă de cele mari, unde tendinţele către obiceiuri mai puţin sănătoase sunt mai clare: persoanele care locuiesc în oraşele mari nu respectă orele de mese, gătesc mai rar şi consumă mai multe semipreparate. Fast-food-ul, fenomen necunoscut la noi până în anii '90, a influenţat puternic obiceiurile de consum ale românilor şi a devenit o afacere foarte profitabilă pentru lanţurile de restaurante de profil. Pentru că fast food-ul reprezintă o masă rapidă, peste 70% dintre românii care trăiesc la oraş obişnuiesc să meargă la fast-food, arată un studiu al companiei de cercetare Isra Center. Toţi cei chestionaţi spun că preferă mesele rapide din lipsa de timp. Acelaşi studiu arată că un roman din trei consumă produse fast-food doar în weekend şi unu din cinci, în timpul săptămânii, cât şi în weekend, ceea ce este destul de îngrijorător.

În România, produse precum hamburger, hot-dog, sau pizza se adresează în special tinerilor. Tot mai mulţi tineri renunţă la tradiţionalele mâncăruri româneşti care se prepară, de obicei, în propria bucătărie, în favoarea consumului de alimente cu preparare rapidă, sau gata preparate. Aceste modificări, care tind să devină obiceiuri de consum, se datorează în special faptului că tinerii sunt cei mai susceptibili la influenţele culturale transmise pe orizontală, ele fiind mai pronunţate comparativ cu cele pe verticală (respectiv, transmiterea valorilor prin filiaţie).

Modelul de consum alimentar este o noţiune foarte complexă şi explică mecanismul comportamental de cumpărare şi consum al consumatorului, care se referă la modalităţile oamenilor pentru a-şi organiza consumul, practicile alimentare, natura şi calitatea alimentelor consumate, raportările consumului faţă de comportamentul (conduita) alimentară.

În tabelul de mai jos este redată structura de investigare pentru situaţia unei analize a modelului de consum alimentar, provoacă mutaţii semnificative în direcţia remodelării deprinderilor alimentare, în sensul că cca. 40% din mese vor fi luate în afara locuinţei, alături de separarea tot mai accentuată a mesei obişnuite de cea festivă. Pe fondul acestor modele ale consumatorului, apariţia unor dezechilibre, generează revendicări ale consumatorilor de natură politică prin care se urmăreşte apărarea mediului şi o mai bună calitate a vieţii.

Tabelul 1.1. Structura de investigare pentru situaţia unei analize a modelului de consum alimentar

Nr.

crt. Criterii fundamentale Factorii ce intervin

1 CARACTERISTICI • Dimensiune

• Compoziţie şi caracteristici socio-economice

• Raportul între producţie şi consum alimentar

• Structura activităţilor şi bugetul de timp destinat alimentaţiei

2 PRACTICILE ALIMENTARE • Aprovizionarea

• Stocarea

• Pregătirea meselor

• Organizarea raţiei alimentare

• Eliminarea ( înlăturarea ) resturilor

3 VOLUMUL SI STRUCTURA

ALIMENTATIEI • Regimul alimentar

• Regimul nutriţional

• Cheltuieli alimentare

4 COMPORTAMENTELE

ALIMENTARE • Structura consumului

• Repartizarea

• Conduita alimentară

Sursa: Marian Constantin, Agromarketing, Editura Didactica si Pedagogică, 1999

În Europa, încrederea consumatorilor în produsele pe care le cumpără este dată de imaginea firmei. Singurul avantaj al fast food-urilor celebre este că mâncarea cumpărată din astfel de locuri este sigură din punct de vedere al calităţii, produsele comercializate nu pot avea bacterii, viermi ori alte substante chimice. Dar, din punct de vedere nutriţional, aceste alimente au densitate calorică foarte mare, iar prin procesul de preparare sunt devitaminizate şi sărăcite de proteinele şi oligoelementele necesare metabolismului. Consumatorii trebuie sa fie precauţi la tot felul de fast food-uri obscure, care nu prezintă garanţii, consideră prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Astăzi lumea se îndreaptă tot mai mult spre o alimentaţie din care lipsesc tocmai preparatele tradiţionale.

Ideea complet ciudată că fast-food-ul este, prin definiție, un rău extrem al peisajului gastronomic citadin a început să fie tot mai combătută. Faptul că se mănâncă repede nu este vina celui care vinde. Compoziția meniului a fost o alegere a clientului. Mai conștient de sănătatea lui, consumatorul momentului s-a orientat și către produse naturale, iar piața s-a adaptat - i-a oferit ceea ce-și dorește. Că sunt fast-food sau slow-food, restaurantele cu servire rapidă, fac parte din viața orășeanului modern. Redimensionate și readaptate ca meniu, ele vor continua să vândă și vor face profit, poate mai mult decât alte timpuri de restaurante. Lumea caută în continuare alimente care se consumă rapid, mâncarea gătită fiind mai puțin solicitată.