Analiza de preț a unui program turistic

INTRODUCERE

În ultimii ani, România şi-a câştigat rapid identitatea ca o cunoscută destinaţie turistică şi are multe de oferit călătorilor.

Traversată de apele Dunarii, România are un scenariu sensibil, incluzând frumoşii şi împăduriţii Munţii Carpaţi, Coasta Mării Negre şi Delta Dunării, care este cea mai mare deltă europeană atât de bine păstrată.

Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii de acolo trăiesc şi menţin pentru sute de ani tradiiţiile. În ciuda greutăţilor şi a provocărilor de a fi o ţară în dezvoltare, frumuseţea României este magnifică prin mulţimea de monumente, tradiţii şi locuri culturale moştenite.

România este altfel decât tot ce aţi trăit înainte. Este un loc plin de mistere şi legende, în care castelele, fortăreţele şi bisericile scot în relief frumuseţea peisajelor. Îmbinarea arhitecturii medievale şi a modernismului vestic face din România o experienţă unică şi bogată pentru fiecare turist.

CAPITOLUL I

DESCRIEREA PROGRAMULUI TURISTIC

1.1 . Indicarea traseului turistic

Rm. Vâlcea – Curtea de Argeş - Cetatea de la Poienari – Lacul Vidraru – Bâlea Lac – Bâlea Cascadă – Cârţişoara – Făgăraş – Cârţa - Avrig- Sibiu – Sibiel - Păltiniş – Cisnădie – Sadu - Brezoi – Voineasa - Vidra – Călimăneşti – Rm. Vâlcea

1.2. Prezentarea generală a traseului turistic

Nimic nu pare mai pasionant, între aventurile călătorului modern, decât intrarea într-un oraş nou. Contactul brusc cu arhitectura urbei, cadenţa şi structurile clădirilor, descoperirea treptată a amintirilor săpate în ziduri, străzi sau pietrele şlefuite de paşii oamenilor fac din aceasta întâlnire cu oraşul un prilej de neasemuită bucurie.

Municipiul Râmnicu Vâlcea, situat în "zona funcţională carpato-dunăreano-olteană”, este hărăzit cu toate darurile. Aşezarea lui, ca a mai tuturor localităţilor vechi, a căutat apa şi umbra ocrotitoare a dealurilor. Apa poartă numele Oltul, iar dealul împlântat în mijlocul oraşului, Capela. La mai puţin de 40 de km de Rm. Vâlcea, micul oraş Curtea de Argeş, una dintre cele mai vechi aşezări de care vorbeşte istoria noastră, aşteaptă cu nerăbdare ca turiştii să-i treacă pragul. Acesta promite turistului o alternanţă de nou şi vechi cu adevarat uluitoare. Pe Valea mănoasă a Argeşului, la adapostul Munţilor Făgăraş şi la întretăierea vechilor drumuri comerciale, la Curtea de Arges semnele trecutului sunt prezente peste tot.

Din judeţul Argeş începe Transfăgărăşeanul, cea mai înaltă şosea din România, ajungând până la 2034 m altitudine, lângă Lacul Bâlea, la ieşirea din tunel (cel mai lung tunel din ţară), care se termină în judeţul Sibiu, lângă localitatea Cârţişoara (în nord). Transfăgărăşanul se întinde pe o lungime de aproape 92 km şi are două benzi, traseul cu maşina fiind recomandat dinspre sud spre nord, datorită pantei mult mai abrupte pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş. Drumul este spectaculos datorită peisajelor întâlnite, cu multe curbe periculoase, diferenţe de nivel impresionante, stânci şi prăpăstii şi, pe alocuri, cascade abrupte. Pe traseu, se vizitează Cetatea Poienari, Lacul şi Barajul Vidraru, Lacul Bâlea (unul din cele mai frumoase lacuri glaciare din România, cu o suprafaţă de 0,46 km2 şi 11 m adâncime) şi Cascada Bâlea (cu o cădere a apei de 68 m).

Frumuseţea Transfăgărăşanului a facut din acesta unul din cele mai apreciate trasee şi obiective turistice, atât de români cât şi de străinii care rămân plăcut impresionaţi de măreţia acestui drum. Din localitatea Cârţişoara, unde se termină Transfăgărăşanul, turistul nu poate rata să nu facă o mică abatere din drum pentru a vizita Făgăraşul şi Cetatea Făgăraşului, care îşi admiră frumuseţile în lacul ce o împrejmuieşte, ca o fecioară ce-şi admiră pe ascuns obrazul în oglindă. Traseul continuă spre oraşul Sibiu, cu locuri care mai păstrează, încă, o evidentă notă arhaică şi care îi dau călătorului mai multe satisfacţii decât orgolioasele aglomerări urbane ale epocii moderne. Totodată, fascinaţia acestor ţinuturi vine şi de la locuitorii lor, care sunt trupul viu al istoriei, ziditorii tuturor visurilor acestor localităţi.

Ajuns în oraşul Sibiu fără îndoială că turistul nu va rămâne impasibil frumuseţilor ce îl întâmpină aici. El are acum ocazia să se convingă dacă într-adevar Sibiul este „unul dintre cele mai frumoase oraşe din Balcani", după cum opina, acum puţin timp în urmă, prestigiosul cotidian german Die Welt. Cea mai interesantă parte a Sibiului este, fară îndoială, centrul istoric. Clădiri impresionante, ce evocă istoria, foarte colorate, porumbei, multe flori şi oameni calzi, toate acestea îl asteaptă pe turist.

Urmând drumul celei mai vechi staţiuni din România, Păltiniş, nu poate fi ratat vestitul „Muzeu al Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra”, situat în Pădurea Dumbrava, unde se găseşte şi cea mai veche Grădină Zoologică din ţară. Coborând de la 1442 m (cea mai mare altitudine la care se găseşte o staţiune în ţara noastră), turistului i se deschide o altă zonă caracterizată prin obiective turistice de o importanţă deosebită, prin peisaje naturale de o frumuseţe incredibilă cât şi prin tradiţii şi obiceiuri păstrate din cele mai vechi timpuri.

Ieşind din sfera Transilvaniei, şi intrând pe teritoriul oltean al judeţului Vâlcea, turistul nu va lăsa în urmă frumoasele peisaje, ci din contră, este greu de redat în cuvinte mareţia peisajului care întâmpină şi încântă turistul de-a lungul drumului de la Turnu Roşu (judeţul Sibiu) până la Cozia. Oltul a reuşit să sape până la rădăcina cea mai masivă şi mai înaltă parte a Carpaţilor Meridionali. Porţiunea din judeţul Vâlcea, suprapusă defileului, este cea mai spectaculoasă, albia îngustă a Oltului fiind străjuită de colţii prăpăstioşi ai Muntelui Cozia (la est) şi Culmea Căpăţânii (la vest). O abatere de la Valea Oltului, prin Brezoi, îl conduce pe turist spre staţiunile Voineasa şi Vidra, ale căror peisaje liniştitoare şi aer curat îl vor convinge că a meritat efortul celor câţiva kilometri în plus.