Aeroportul Internațional Incheon Seul

Abstract: Această lucrare analizează modul în care dezvoltarea tehnologiei în timp a ajutat la creşterea numărului de sosiri turişti în oraşul Seul. Pentru a ajunge la această concluzie, am prezentat pe scurt facilităţile de funcţionare ale aeroportului, dotările, tehnologia folosită la manipularea eficientă a bagajelor, sistemele care ajută la buna desfăşurare a activităţii aeroportului, investiţiile făcute şi infrastructura care facilitează călătoria de la aeroport în centrul oraşului, şi înapoi.

Cuvinte cheie: tehnologie, dezvoltare, transport, dotări

Introducere

În timpul anilor 1990, cererea de transport aerian în Coreea a crescut cu mai mult de 9% pe an. Mai mult cererea în regiunea Asia-Pacific a continuat să crească în mod constant, iar regiunea este prognozată să țină piept la mai mult de 50% din cererea mondială până în 2010. Cu toate acestea, Coreea, situată între China și Japonia, nu poate fi în măsură să profite din plin de oportunitățile oferite de poziția ei geografică strategică din cauza lipsei de competitivitate internațională în activitățile sale de transport aerian.

Transportul de pasageri a fost la baza politicii de aviație în Coreea, iar transportului aerian nu i-a fost acordat sprijin activ și atenție de către guvern. În schimb, reglementările guvernamentale au agravat ineficiența în industrii, determinând căderea scurtă a standardelor globale. Deschiderea Aeroportului Internaţional Incheon (IIA), oferă noi oportunități pentru aviația din Coreea.

Deschis în martie 2001, Aeroportul Internaţional Incheon este cel mai mare proiect de infrastructură realizat vreodată în Coreea. La inceput mânuia 170.000 de zboruri cu 30 de milioane de pasageri și 1,7 milioane de tone de marfă anual, urmând ca pe viitor să se extindă, urmărindu-se să se ajungă la mai mult de 100 de milioane de pasageri anual.

Ca cel mai mare aeroport din Coreea de Sud, Incheon a fost inițial conceput pentru a primi 30 de milioane de pasageri. Cu toate acestea, previziunile de creștere au fost depășite rapid, în mare parte datorită Jocurilor Olimpice de la Beijing. Bazat pe un master plan dezvoltat în anii 1990, aeroportul se află acum în mai multe etape de extindere pentru a deveni cea mai mare sursă de legătură din sud-estul Asiei, cu o capacitate anuală de 100 de milione de pasageri. Etapa a II-a, în prezent finalizată, a inclus creșterea capacităţii Terminalului existent de la 1 la 330 contoare check in, precum și construirea primului Concourse. Aceste măsuri au crescut capacitatea totală la 40 de milioane de pasageri pe an. Creșterea continuă a numărului de transferuri este dovada solidă de atractivitate a Aeroportului Incheon, fiind necesară extinderea masivă a sistemului de stocare a bagajului.

Metodologie

Pentru a urmări impactul tehnologiei asupra creșterii numărului de vizitatori în aeroportul din Seul am analizat facilitățile de funcționare și de infrastructură, precum și dotările aeroportului Incheon.

Situat în centrul aeroportului, Turnul de control are 100.4 de metri înălţime şi este iluminat 24 de ore pe zi. La cel mai înalt etaj se află o antena parabolică, care este folosită pentru a detecta avioanele și obstacolele pe o distanţă de 5 km de turn. Etajele superioare sunt utilizate de către controlorii de turn și de la sol, în timp ce etajele inferioare sunt în mare parte folosite pentru operațiuni de sprijin. Turnul de control are o suprafață totală de 179 de metri pătraţi, ceea ce-l face al treilea cel mai mare din lume.

Există trei piste în funcțiune, doua dintre ele au câte 3.750 de metri lungime, 60 de metri lățime și 1,05 m grosime, fiind folosite doar pentru plecări, respectiv doar pentru sosiri. Pista pentru sosiri are mai mult cauciuc pe ea datorită numărului mai mare de aterizări. O a treia pistă paralelă cu celelalte are 4.000 de metri lungime şi a început să funcționeze din iunie 2008. Toate pistele sunt echipate corespunzator pentru a permite operarea în condiții de vizibilitate. Luminile de pe pista de la Aeroportul Internațional Incheon (precum luminile de taxi) sunt legate în computere speciale la turnul de control. Controlorii de trafic aerian pot asigura rularea pe pistă a unei aeronave prin setarea calculatorului să manipuleze luminile de taxi și de pistă, astfel că le va duce la poarta sau le va parca în standul lor desemnat.

Terminalul principal de pasageri este cel mai mare terminal din zona Coreei de Sud şi măsoară 594.000 de metri pătraţi. Are 44 de porturi de îmbarcare, 50 porturi de control vamal, 2 contoare biologice de carantină, 6 contoare staționare și 14 portabile de carantină pentru pasageri, 120 de contoare de control pașaporte, 28 de porturi de securitate și 252 contoare check-in.