Analiza potențialului turistic al Județului Alba

Localizare

Alba Iulia, oras cu mare rezonanta in istoria poporului roman isi datoreaza importanta sa istorica, in mare masura, pozitiei geografice, fiind punctul natural de trecere si rascruce de drumuri care l-au legat de zonele inconjuratoare, bogate in zacaminte de metale pretioase, sare si podgorii renumite; arterele de circulatie din Transilvania se intalneau aici, prin care se comunica cu importante centre economice, fapt ce a impulsionat dezvoltarea sa demografica, urbanistica si economica.

Municipiul Alba Iulia este asezat in centrul podisului ardelean, intr-o zona de interferenta a dealurilor ce coboara din Muntii Trascaului cu sesurile din valea cursului mijlociu al Muresului. Orasul propriu-zis este asezat pe prima terasa a Muresului, care formeaza spre est un ses lung de 8-10 km si lat de 2-4 km. Cetatea si constructiile ridicate in ultimii ani pe vatra vechilor asezari se afla pe a doua terasa, cu aproximativ 18-25 metri mai sus.

Cai de acces (rutiere si feroviare)

Cai rutiere

Prin Judeṭul Alba trec doua importante drumuri naṭionale europene, respective E81 (DN 1) care face legatura intre sudul Romaniei si nord vestul tari si E68 (DN 7) ce asigura tranzitul dintre sudul si vestul Transilvaniei. In viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrazi (parte din coridorul IV de transport) care sa lege Romania cu Ungaria.

Cai feroviare

Acest judet este traversat la sud de magistrala 200 care face legatura intre municipiul Brasov si Judetul Arad care pe sectorul cuprins intre Coslariu si Sibot este parte din coridorul IV European. Judetul Alba este tranversat de magistrala 300 Bucuresti - Brasov - Blaj - Razboieni - Cluj - Oradea, dar si de calea ferata Razboieni - Targu Mures - Deda si Alba Iulia - Zlatna.

Dezvoltarea economico – sociala

Toate judetele din tara vor inregistra un declin al ritmului de dezvoltare in acest an, dupa cum reiese din prognoza teritoriala, publicata de Comisia Nationala de Prognoza.

Alba va avea o scadere abrupta a PIB cu -5,1%.

Conform Comisiei Nationale de Prognoza, rata somajului se va mentine in acest an ridicata in judetele mici si medii, spre deosebire de judetele mari, unde somajul se mentine la un procentaj mai scazut.

Rata Somajului

2004 2005 2006 2007 2008

Someri total 18597 15264 13011 10509 12827

din care femei 7825 6728 6068 5105 6043

Rata somajului 10.0% 8.3% 7.1% 5.7% 7.1%

din care femei 9.1% 7.7% 6.8% 5.8% 7.0%

Someri pe categorii, dupa nivelul de pregatire

2004 2005 2006 2007 2008

Total 18597 15264 13011 10509 12827

Beneficiari de ajutor de somaj: 10099 10039 7261 5891 7448

-Muncitori 7473 7229 5006 3994 4566

-Persoane cu studii medii 2121 2285 1842 1542 2233

-Persoane cu studii superioare 505 525 413 355 649

Beneficiari de alocatie de sprijin: 0 0 0 0 0

-Muncitori 0 0 0 0 0

- Persoane cu studii medii 0 0 0 0 0

-Persoane cu studii superioare 0 0 0 0 0

Someri neindemnizati 8498 5225 5750 4618 5379

Volumul investitiilor

Investitii brute in bunuri corporale

In 2007:

Total Judet: total: 1763755; 0-9: 391768; 10-49: 397244; 50-249: 456712; 250 si peste: 518031.

Industrie total: total: 970201; 0-9: 76654; 10-49: 206953; 50-249: 255657; 250 si peste: 430937.