Cercetare privind comportamentul consumatorului în decizia alegerii magazinului și a factorilor de influență în decizia de cumpărare a produselor

Prin realizarea acestei cercetari ne-am propus sa aflam locatiile pe care oamenii le prefera pentru a-si face cumparaturile, factorii care ii influenteaza in alegera produselor, suma de banii pe care acestia o aloca pentru cumparaturi pe timp de criza economica. Ne-am axat pe cateva hipermarketuri si supermarketuri situate in municipiul Târgu Mures

Un hipermarket este o combinatie dintre un supermarket si un magazin universal. Acesta are o varietate foarte mare de produse care se vand la retail. Scopul acestora este de a satisface cerintele clientului in toate domeniile de la mancare pana la obiecte de mobilier sau imbracaminte. Marimea unui hipermarket este cuprins in general intre 14,000 m2 si 21,000 m2 si pot fi gasite la marginea marilor orase fiind usor accesibile cu automobilul insa uneori acestea sunt plasate si in oras pe locul unor foste fabrici sau inteprinderi care au fost demolate.

Un alt tip de magazine foarte asemanator ca si dimensiuni si varietate de produse sunt cele de tip cash & carry al caror concept este de a vinde produsele nu in retail ci en-gross, adica in cantitati mult mai mari. Cu toate acestea in multe dintre aceste magazine se gasesc si produse la bucata.Incepand cu anul 2001 pe piata din Romania sunt prezente hypermarket-urile Carrefour, Real, Cora, Auchan si Kaufland. De asemenea se gasesc si doua brand-uri cash&carry, si anume Metro si Selgros.

Supermarketul este un tip modern de unitate comercială, de mare capacitate, care deţine în ţările dezvoltate cu economie de piaţă un loc preponderent în comercializarea mărfurilor alimentare şi nealimentare de cerere curentă. Supermarketul întâlnit adesea în ţara noastră şi sub denumirea de supermagazin, el nu trebuie considerat a fi identic cu un alt tip de unitate care, în limba engleză ar avea o astfel de semnificaţie, superstore; aceasta din urmă fiind de circa două ori mai mare decât supermarketul obişnuit, oferind un larg sortiment de mărfuri alimentare şi nealimentare de uz curent, precum şi unele servicii (de curăţătorie chimică, poştă, încasarea cecurilor, alimentarea cu carburanţi şi spălatul autoturismelor).

Scurt istoric hipermarket

Istoria acestui tip de magazine incepe undeva prin anul 1931 cand Fred Meyer a deschis in SUA un centru comercial care cuprindea un magazin alimentar, produse farmaceutice si lucruri pentru casa. In Europa, Carrefour a deschis primul magazin in anul 1963 in Franta. Conceptul a fost reintrodus in SUA la sfarsitul anilor ’80 odata cu intrarea pe piata a Carrefour. Cativa ani mai tarziu si-au facut aparitia alte trei mari retele Wal-Mart, K-mart si Target Supercenter.Succesul acestora a dus la raspandirea conceptului pe intreg mapamondul in tari precum India, Maroc sau Indonezia, regasindu-se brand-uri precum Carrefour, Tesco sau Auchan. In Japonia, spre exemplu, hypermarket-urile cuprind in interiorul lor restaurante, standuri de Manga (benzi desenate japoneze), Internet café si saloane de infrumusetare.

Scurt istoric supermarket

Apărut în SUA la începutul secolului XX, supermarketul a reprezentat o inovaţie majoră, provocând o adevarată revoluţie în pocesul distribuţiei. Primul a fost deschis în Memphis, Tennessee, SUA, iar până în anii’50 se răspândiseră deja în toată ţara şi ajunseseră şi în Europa.Un pas important în dezvoltarea lor a fost inventarea căruciorului pentru cumpărături, în 1937 care a permis clienţilor să cumpere mai mult decât pot duce.

De la apariţe şi până în prezent supermarketurile au înregistrat o evoluţie ascendentă, de perfecţionări continue. S-au produs în ultima vreme schimbări substanţiale în designul supermarketurilor, în echiparea şi motodele de operare ale acestora (dependente într-o tot mai mare măsură de ştiinţă şi tehnologie).

La începutul anilor 70 ai secolului XX aproape 80% din vânzările de mărfuri alimentare din SUA se realizau prin reţeaua de supermarketuri. În prezent acestea au devenit spaţioase, de mare volum, cu gondole de mare capacitate, cu o amplă iluminare şi un decor atractiv. Pe primul loc în reţeaua de supermarketuri nordamericane s-a înscris în ultima vreme firma Safeway.Urmărind să-i sintetizeze trăsăturile, specialiştii americani au evidenţiat iniţial faptul că supermarketul este:

a. o unitate comercială cu amănuntul raionată;

b. având cel puţin patru raioane alimentare de bază – bacănie, carne, legume-fructe proaspete, lactate;

c. funcţionând în autoservire

În prezent, supermarketurile oferă un sortiment larg de articole de băcănie, produse lactate, legume şi fructe, carne, detergenţi, articole de papetărie şi alte furnituri gospodăreşti, inclusiv numeroase articole nealimentare de uz curent (îndeosebi de curăţenie şi uz gospodăresc).Deşi iniţial oferta supermarketurilor nu era completată de o gamă suplimentară de servicii, în prezent ele au înregistrat – sub acutizarea concurenţei – substanţiale îmbunătăţiri, vizând amplasarea mai convenabilă, un decor mai ameliorat, extinderea programului de funcţionare, posibilitatea achitării cumpărăturilor cu cecuri, asigurarea de parcaje şi faciliţăţi pentru livrarea şi transportul mărfurilor, locuri de joacă pentru copiii părinţilor care vin după târguieli.

În Europa s-a produs o evoluţie fenomenală a supermarketurilor începând cu anii’60 ai secolului XX, mai recent ele începând să se dezvolte şi pe pieţele asiatice.

Stiaţi că?

Copiii îi fac pe părinţi să cumpere mult mai mult, fără ca aceştia să-şi dea seama ?

Toti parintii mai cedeaza la rugamintile odraslelor, cumparand fel de fel de lucruri, dar doi cercetatori austrieci au demonstrat ca influenta copiilor este mult mai mare decat cred parintii.

Astfel, copiii tind sa ceara parintilor sa le cumpere produse situate la nivelul ochilor lor (asezate astfel, in mod strategic, de catre comercianti).Observatiile au aratat ca micutii asezati si plimbati in caruciorul de cumparaturi tind sa-si sacaie mai putin parintii cu cereri de acest gen. Pentru parinti, cea mai buna metoda de a limita numarul de “Mami/tati, ia-mi si mie asta!” este sa aseze copilul in caruciorul de cumparaturi, cu fata spre parinti. Si un sfat pentru copii: cand vor ceva, au mult mai multe sanse de succes daca vor cere lucrul respectiv in mod dragut si politicos, in loc de a a face scandal si a se tavali pe jos in magazin.

Când avem prea multe opţiuni, cumparam mai puţin?

Atunci cand au la dispozitie multe variante asemanatoare sau cand variantele sunt dificil de comparat, clientii nu reusesc sa se hotarasca usor ce anume sa aleaga si exista o mare probabilitate ca ei sa iasa din magazin fara sa cumpere nimic. Cand nu exista timp suficient pentru ca oamenii sa acumuleze informatia necesara alegerii, ei au tendinta sa lase balta tot procesul. Sunt concluziile unui studiu aparut in revista Psychology & Marketing, sugerand ca exista si o “parte intunecata” a abundentei de marfuri de pe piata, contrar conceptiei “cu cat mai mult, cu atat mai bine”.Dezvoltarea shopping-ului online a sporit enorm numarul de optiuni, dar exista si un revers al medaliei, care poate afecta capacitatea oamenilor de a alege o anumita varianta, intr-o situatie particulara.

Potrivit cercetatorilor americani, deşi inghesuiala din magazine ii atrage pe clienţi, cozile ii fac să renunţe a mai cumpara ?

Comerciantii ar face aproape orice sa-ti vanda mai mult, mai scump si mai des.

De multe ori picam in plasa strategiilor de marketing inteligente, dar daca le constientizam ne vor afecta mai putin.