Circulația Turistică în Europa

Rezumat

Caracterizarea turismului Europei sub aspectul dimensiunilor, evolutiei, structurii, aportului la dezvoltarea economico-socială este conditionată de existenta unor informatii pertinente. Volumul, varietatea informatiilor, comparabilitatea acestora în cazul turismului international asigură nu numai o evaluare corectă, ştiintifică a fenomenului turistic, ci permit întelegerea mecanismelor lui de functionare şi, pe această bază, adoptarea unor decizii adecvate, elaborarea strategiilor privind dezvoltarea acestuia.

Modalităţile de înregistrare a turiştilor şi instrumentele utilizate în acest scop trebuie să fie bine fundamentate şi foarte clare, în vederea măsurării circulaţiei turistice. De asemenea, este necesar să se aibă în vedere faptul că numeroase aspecte ale activităţii turistice sunt dificil de cuantificat, dacă nu chiar imposibil şi, prin urmare, instrumentele folosite pentru măsurare trebuie să asigure obţinerea unei imagini de ansamblu care să permită aprecieri de ordin general asupra evolutiei viitoare. Evidentiera dimensiunilor absolute şi relative , a ritmurilor şi modificărilor circulatiei turistice pot fi realizate cu ajutorul unor indicatori specifici aflati în interdependentă.

Obiectivele cercetării:

- întelegerea conceptelor fundamentale referitoare la circulatia turistică;

- stabilirea principalelor modalităti de înregistrare a circulatiei turistice;

- evidentierea impactului acestor metode de măsurare a circulatiei turistice la nivel european.

Cuvinte cheie: circulatie turistică, indicatori, metode de măsurare.

Introducere

Lucrarea de fată are scopul de a prezenta metodologia circulatiei turistice la nivel european, în spetă măsurarea circulatiei turistice şi indicatorii aferenti acesteia.

Ca urmare, cunoaşterea modalitătilor de concretizare a cererii turistice, a continutului şi particularitătile fiecărei forme, a determinantilor specifici şi evolutiei lor, precum şi a corelatiilor dintre acestea prezintă importantă deosebită pentru definirea strategiei în dezvlotarea turismului, pentru crearea cadrului unitar de circulatie a informatiei şi luare a deciziilor, pentru integrarea în sistemul categorial înternational.

Intensificarea circulatiei turistice interne şi internationale, diversificarea formelor de petrecere a vacantei, transformările din industria turistică, participarea unui număr sporit de tări la mişcarea turistică-acutizează nevoia de informatii, făcând în acelaşi timp, mai dificilă obtinera lor. Se pune, în aceste conditii, problema găsirii unor metode de observare capabile să asigure o bună cunoaştere a activitătii turistice ca şi cea a armonizării instrumentelor statistice de înregistrare şi cuantificare a acesteia.

Necesitatea modernizării şi compatibilzării sistemelor de înregsitrare statistică este sustinută şi de faptul că, astăzi, acestea încă mai diferă de la o tară la alta, datorită unor inadvertente conceptuale, costurilor relativ ridicate de observare şi imposibilitătii suportării acestora de către unele tări, dinamismului deosebit al călătoriilor turistice şi dificultătilor reflectării acestuia.

Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi nivelul de valorificare a potenţialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător de creşterea şi diversificarea bazei de cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de tratament şi de intensificarea bazei de agrement.

În acelaşi timp, intensificarea călătoriilor-interne şi internationale-creşterea rolului turismului în ansamblul relatiilor economice internationale ca şi în viata economică şi socială au determinat preocupări pentru evaluarea dimensiunilor şi efectelor sale, pentru elaborarea unui sistem unitar de înregistarare şi urmărire a circulatiei turistice În acest context se poate vorbi de cristalizarea unor forme ale circulatiei turistice precum şi a unei metodologii comune de măsurare a acesteia.

Evaluarea corectă, cât mai completă şi comparabilă la nivelul tărilor, a activitătii turistice presupune, aşadar:

- consens asupra continutului conceptelor;

- caracterul unitar şi simplu al metodelor de observare;

- un sistem de indicatori coerent.

Aceste cerinte sunt îndeplinite, în privinta conceptelor, majoritatea tărilor adoptând recomandările statistice ale OMT în acest sens. Totodată, s-au facut paşi importanti în apropierea metodelor de înregistrare şi a sistemului de indicatori.

O problemă importantă în măsurarea fenomenului turistic este culegerea informatiilor, modalitătile de înregistrare şi instrumentarul utilizat în acest scop.

Studiile de referintă în domeniu evidentiază că instrumentele de bază pentru cercetarea turismului sunt observatiile directe, complete asupra fenomenului-de tipul recensămintelor, inventarelor-şi observatiile partiale-de natura sondajelor-realizate pe eşantioane având un comportament identic ce cel al ansamblului. Ele se aplică în locurile cheie ale activitătii turistice, respectiv la punctele de frontieră, în mijloacele de găzduire a turşitilor, cu prilejul realizării tranzactiilor financiare etc. Aşa cum afirma cunoscutul specialist Robert Lanquar, „tradiţional, înregistrarea la frontieră, înregistrarea clienţilor şi a înnoptărilor în unităţile de cazare, înregistrarea tranzacţiilor în monedă străină şi a maximului şi minimului de utilizare a echipamentelor turistice, şi a multor alte aspecte ale activităţii turistice dau o anumită măsură a variabilelor corespunzătoare.