Cunoașterea și Analiza Structurii Organizatorice a Întreprinderii

INTRODUCERE

West Plaza Hotel*** este cel mai nou hotel deschis pe piata turistică din București, adresandu-se atât turismului de business cât si celui de leisure, oferind servicii de înaltă calitate in camere ce imbină modernul cu eleganță si bun gust.

Cele 27 de camere, împreună cu restaurantul cu specific italian “Trattoria La Piazza” și barul, se imbina armonios intr-o ofertă de excepție, menită să satisfacă cerințele celor mai pretențioși clienți.

Situat in partea de Vest a Bucureștiului, între cele două mari mall-uri Plaza România si AFI Cotroceni, lângă cel mai mare parc de distracții – Terra Park, dar si foarte aproape de centru, West Plaza Hotel*** te asteaptă într-un cadru primitor unde nu vei simți că ești departe de casă.

Restaurantul cu specific Italian- Mediteraneean, “La Piazza”, aflat in incinta West Plaza Hotel, pune la dispoziția clienților până la 60 de locuri la mese. Fie că este vorba de micului dejun îmbelșugat și de calitate, de la primele ore ale dimineții, fie că se optează pentru un prânz servit în pauza de masă, fie ca doriți o cina relaxantă, toate acestea le puteți servi într-un ambient elegant și intim, întreținut de muzica italiană ascultată în surdină.

CAPITOLUL I: ORGANIZAREA ŞI DISCIPLINA MUNCII – CONDIŢII DE DESFĂŞURARE NORMALĂ A ACTIVITĂŢII ÎN ORICE UNITATE

1.1. Noţiunea de organizare a muncii şi alte aspecte privind organizarea muncii

În sensul său cel mai cuprinzător, organizarea muncii constă în proiectarea, alegerea şi transpunerea în practică – în cadrul unei structuri determinate – a unui ansamblu de metode şi forme de activitate, care au ca scop valorificarea cu eficienţă maximă a potenţialului material şi uman, altfel spus, obţinerea unor rezultate de o valoare cât mai ridicată, cu investiţii cât mai reduse de materiale, energie şi timp, precum şi realizarea condiţiilor optime pentru afirmarea forţelor creatoare ale omului, pentru dezvoltarea deplină a personalităţii lui.

Eficienţa este raţiunea însăşi a organizării muncii, scopul ei ultim. De aceea, ea îşi găseşte consacrarea expresă în lege. Acest principiu fundamental, care pune accentul pe economiile cât mai mari de materiale şi energie umană, trebuie să fie însă bine înţeles. Efectul este amplificat – uneori în mod spectaculos faţă de rezultatele anterioare – în primul rând, datorită investiţiei de inteligenţă, inventivităţii, îmbinării într-un mod nou a elementelor procesului muncii.

Optimizarea procesului muncii implică îmbogăţirea continuă a experienţei omului ca participant la acest proces, afirmarea şi dezvoltarea personalităţii lui

Organizarea muncii implică toate laturile procesului de muncă. Ea are în vedere atât optimizarea relaţiilor dintre om, pe de o parte, şi mijloacele de muncă, pe de altă parte – direcţie în care sunt chemate să acţioneze cu precădere ştiinţele economică şi tehnologică – cât şi perfecţionarea relaţiilor dintre oameni în cadrul acestui proces, care nu poate fi decât social, conştient, subsumat unei anumite finalităţi (scop). Organizarea muncii este prin excelenţă o operă umană. Ea este nedespărţită de ordine, gândită şi înfăptuită în considerarea unor scopuri prealabil determinate.

Organizarea muncii pune serioase probleme care ţin de convingerea, afectivitatea, voinţa omului, de conştiinţa sa. Nu putem concepe organizarea muncii fără o anumită ordine şi disciplină, fără respectarea unor norme, în sensul cel mai larg al cuvântului, şi în special, al unor norme juridice.

Contribuţia dreptului nostru la organizarea muncii constă în stabilirea pe calea legii a drepturilor şi obligaţiilor persoanelor participante la procesul de muncă. Drepturile şi obligaţiile care alcătuiesc substanţa raportului juridic de muncă au mai format şi formează, în continuare, obiectul a numeroase reglementări juridice. Pentru prima dată însă, în Legea nr. 1/70, reglementarea unitară a drepturilor şi obligaţiilor celor două părţi ale contractului de muncă apare ca un element intrinsec al organizării muncii. Înainte de apariţia acestei legi, practic nici literatura de specialitate şi nici practica din ţara noastră nu s-a preocupat de aspectele juridice ale organizării muncii decât în mică măsură. De aceea, Legea nr. 1/70 este primul act normativ în care organizarea şi disciplina muncii apar ca două realităţi sociale de nedespărţit.