Heritage - Cluj Napoca

Cuvinte cheie: spatiu, baroc, mostenire urbana, municipiul Cluj-Napoca,arhitectura, colonizare

I. Introducere

Complexitatea relaţiilor dintre om şi mediul său fizic de viaţă, tot mai artificializat sau radical modificat (precum în marile oraşe şi metropole), implicit acutizarea acestora, pe fondul reducerii cantitative şi a degradării calitative a celor mai valoroase „resurse” (spaţiul-terenul, cladiri, ş.a.) impune mult decât oricînd, necesitatea cercetării minuţioase a mostenirii urbane si a evolutiei acesteia de-a lungul timpului.

Studiul de faţă îşi propune să exploreze şi să argumenteze, din perspectivă multidisciplinară, complexitatea şi caracterul contradictoriu al evoluţiei urbane recente specifice unuia dintre oraşele mari, de referinţă ale României: Cluj Napoca.

Jumatate din populatia lumii traieste in orase. Pentru multi dintre noi, urbanul dicteaza ritmul vietii, felul in care traim, calitatea timpului, bunastarea generala. Ca organism cu viata proprie, orasele sunt poli de dezvoltare economica si sociala si principalul motor de generare si propagare a creativitatii.

În acest sens, Clujul e pe primul loc in topul oraselor creative ale Romaniei, in topul oraselor culturale, bogat in cladiri istorice mostenite de secole. In plus, Clujul a reusit sa-si creeze un model viabil de economie creativa – are cele mai profitabile business-uri creative si cei mai multi salariati in domeniu.

Scopul central al articolului este de a identifica, evidentia şi cuantifica transformările înregistrate de către oraş în dinamica sa sub raport structural şi spatial.

Obiectivele care decurg în mod firesc din analiza mostenirii urbane a orasului Cluj

sunt: identificarea diagnostică a principalelor componente ale spatiului urban vechi, analiza imaginii urbane şi a designului urban, identificarea tendintelor de regenerare şi reînnoire urbană.

II. Zona de studiu

Fig. 1

Cluj-Napoca (Fig. 1), al treilea oraş ca mărime din România, cu 321.000 locuitori, se află în partea de nord-vest a ţării, în centrul Transilvaniei, aproape de Carpaţii Apuseni, având o suprafață de 179,5 km².

Fig. 2

Incarcat de istorie, dar deopotriva promotor al unora dintre cele mai moderne idei si premiere romanesti si internationale, Cluj-Napoca este atestat de peste 2000 de ani. Era cunoscut in evul mediu pentru prosperitatea sa si, de aceea, a fost supranumit “Orasul comoara”.

Prima atestare documentară a oraşului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care spunea despre aşezare că era una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia preromană, pe numele de Napuca. Mai târziu, odată cu cucerirea romană în urma războaielor daco-romane din 101-102 şi 105-106, romanii au fondat o nouă aşezare rurală (civitas), pe malul drept al râului Samus.

Odată cu colonizarea sasă şi maghiară, oraşul a cunoscut o dezvoltare industrială şi comercială, până să ajungă la rangul său de astăzi.

Prima data, in epoca medievala, in anul 1167, Clujul va fi atestat sub numele de Castrum Clus. "Clus", in latina, inseamna inchis, cel mai probabil vine de la dealurile care inconjoara orasul. Alte nume ale Clujului sunt date de variantele in germana si maghiara, Klausenburg si Kolosvar. Dupa ce orasul a devenit parte a Regatului Romaniei in 1918, denumirea de Cluj a fost cu adevarat batuta in cuie. Numele de Cluj-Napoca vine in urma unui decret semnat de Nicolae Ceausescu in 1974.