Locul Turismului în Economia Austriei

Capitolul I. Prezentare generala

1.1. Asezare geografica.

Austria este situata in Europa Centrala, invecinandu-se cu Germania (816 km), Cehia (500km), Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elvetia (165km), Liechtenstein (34,9km). Suprafata Austriei este de 83.859 km avand o populatie 8.210.281 locuitori. Este divizata in 9 provincii federale(Bundeslander), iar sarbatoarea nationala este pe 26 octombrie.

1.2. Mediul natural.

Relief: Tara muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500m si 40% la peste 1000m, altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii, orientati E-V) acopera aproape 3/4 din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar subalpin care insoteste Dunarea si la Burgenland, o parte din Campia Panonica.

In apocaliptica infruntare dintre Alpi si Masivul Boemiei, in care s-au sfaramat si au pierit sub mari uriase intinderi ale uscatului, aflam explicatia structurii geologice a Austriei, atat de variata, in raport cu teritoriul sau restrans. Relieful teritoriului austriei dominat de sirurile masivele tinere ale Alpilor, respectiv de ramificatii ale Alpilor rasariteni. Cele doua lanturi in care se bifurca Alpii rasariteni au structuri si infatisari diferite.

Clima: Prin asezarea ei, Austria ar trebui sa beneficieze in chip firesc de clima moderata a Europei centrale, dar desi aceasta reprezinta elementul caracteristic esential el este amendat de o serie de factori locali provocati de relieful alpin, dintre care trebuie retinute in primul rand: fenomene climatice verticale, al expozitiei pantelor, al vanturilor locale- briza de munte .Temperatura medie inregistrata este de 1,9 C in ianuarie si 18,1C in iulie la Salzburg si 2 C in ianuarie si 21 C in iulie la Viena.

Precipitatiile scad in general de la Vest la Est, fiind mai bogate, in zonele periferice montane; cele mai scazute se inregistreaza in regiunile lacului Neusiedler. Desi umiditatea, precipitatiile si nebulozitatea sunt si ele influentate de altitudine, crescand odata cu ea, varfurile inalte sufera de lipsa precipitatiilor abundente.

Flora si Fauna: Austria este una dintre cele mai impadurite tari europene, circa 2/5 din suprafata tarii, cu specii caracteristice Europei Centrale, se adauga pajisti alpine in zona montana inalta si vegetatie de stepa in campie. Fauna specifica asociatiilor vegetale respective, numarandu-se jderul, lupul, vulpea, cerbul, caprioara, capra neagra, pasari cantatoare; in campie, rozatoare: iepurele, harciogul, popandaul.

Hidrografie: Retea hidrografica bogata, colectata de Dunare (360 km pe teritritoriul Austriei). Apele au debit bogat, alimentat de zapezi si ghetari, un bogat potential energetic. Numeroase lacuri glaciare (in munti in extremul estic si vestic): Constanta / Bodensee in NV si Neusiedler, in NE.

1.3. Mediul demografic.

Austria este in majoritate formata din austrieci (de origine germana); minoritati nationale: unguri, sloveni, croati. Concentrarea maxima a populatiei in Nordul tarii: 35% din populatie activeaza in industrie si 8% in agricultura. Din cei aproximativ 8 milioane de locuitori ai Austriei, 98% sunt vorbitori de limba germana.

Cele mai mari concentrari ale populatiei se inregistreaza in aglomeratia urbana Viena si landurile Oberosterreich ,Niederosterreich si Voralberg, iar cele mai scazute in landurile Tirol si Karnten. Culte: catolicism 78%, protestantism 5%, islamism 2%.

Austria are o rata de crestere a populatiei de 0.05%, o natalitate de 8.65 nasteri/1000 locuitori, o mortalitate de 9.98 decese/1000 de locuitori, o mortalitate infantila de 4.42 decese/1000 de nascuti vii, o longevitate de 79.50 ani, o fertilitate de 1.39 copii nascuti/femeie, emigrari de 1.85 migranti/1000 de locuitori si o investitie in educatie de 5.40% din PIB.

1.4. Mediul istoric.

In antichitate pe teritoriul Austriei traiau celtii pe care i-au cucerit romanii (l5 i. Hr.) organizand provinciile Raetia, Noricum, Pannonia; invazia vandalilor, vizigotilor, hunilor (sec. V d. Hr.); teritoriu locuit de germani, avari, slavi (sec. V-VI). Carol cel Mare ii invinge pe avari (795) si intemeiaza Marka de Est (803) viitorul Osterreich. In 955 Otto I ii respinge pe maghiari.

Teritoriul AUSTRIA este domeniul Habsburgilor (l274-l9l8) care devin si regi ai Italiei si imparati ai Sfantului Imperiu Roman (l438-l806). Habsburgii stapanesc in sec. XVI un stat multi-national (Bohemia, Moravia, Silezia, Ungaria Occidentala. In urma ofensivei antiotomane (l683-99) Imp. Habsburgic se intinde asupra Ungariei, Transilvaniei, Sloveniei si Croatiei (partial), a Banatului (l7l8).

Imperiul se reformeaza sub Maria Terezia (l740-80) si Franz Iosif (l780-90), sub un absolutism luminat. Francisc I ramane doar Imparat al Austriei (l806); conduce coalitia impotriva Frantei napoleoniene, Imperiul Habsburgic iese slabit din razboaiele cu Franta, dupa revolutia din l848 si conflictul cu Italia (l859) si Prusia (l866); nu mai poate ramane in fruntea Confederatiei Germane si in l867 prin pactul dualist ia nastere Imperiul Austro-Ungar, un imperiu multinational (germani, unguri, cehi, polonezi, sarbi, croati, romani, italieni.