Cuprins
- CUPRINS
- CAPITOLUL I Elemente de cadru general
- CAPITOLUL II Istoria
- CAPITOLUL III Situatia economica
- CAPITOLUL IV Populatia si demografia
- CAPITOLUL V Mediul politic
- CAPITOLUL VI Mediul cultural
- CAPITOLUL VII Mediul natural
- CAPITOLUL VIII Resurse turistice antropice
- CAPITOLUL IX Baza tehnico-materiala
- CAPITOLUL X Activitatea turistica
- CAPITOLUL XI Organizarea activitatii de turism in Rusia
- CAPITOLUL XII Relatii ale Rusiei cu Romania
Extras din proiect
CAPITOLUL I Elemente de cadru general
Denumire oficiala:Federatia Rusa
Conducator:Presedintele Vladimir Putin
Asezare geografica: Federatia Rusa este cel mai mare stat din lume si ocupa 11,5% din teritoriul modial, suprafata sa fiind de 17 milioane Kmp. Teritoriul Rusiei se intinde pe o lungime de 10 mii km de la Marea Baltica la Vest si Marea Japoniei la Est. In Rusia exista 11 fusuri orare.
Vecini: Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, China, Mongolia și Coreea de Nord
Forma de stat: Republica Federativa democrata cu guvernare prezidentiala si cu parlament bicameral, alcatuit din Duma de Stat si Consiliul Federatiei. Presedintele statului se alege o data la 4 ani. In anul 2004 Presedinte al Federatiei Ruse a fost ales Vladimir Putin. Guvernul este condus de catre un prim-ministru. In prezent prim-ministru este Mihail Fradkov.
Capitala: Moscova
Suprafață
- Total-17,075,200 km² (locul 1)
- Apă (%)-0,5%
Populație
Estimare -145.537.200 (locul 7)
Densitate-8,5 loc/km²
Împărțirea administrativa Federația Rusă este compusă din mai multe entități federale – un total de 88 de componente constituente. Acestea sunt:
-21 de republici federale, care se bucură de un mare grad de autonomie, în interiorul federației, în cele mai multe probleme ale politicii interne și care corespund în general minorităților etnice ale Rusiei;
-48 de oblasturi (regiuni);
-7 kraine (ținuturi);
-9 okruguri (raioane) autonome ;
-o oblast (regiune) autonomă.
În plus, mai există două orașe federale – Moscova și Sankt Petersburg. De curând au mai fost adăugate șapte districte federale extinse, patru în Europa și trei în Asia, între diviziunile de mai sus și nivelul național.
Rusia este formată din 88 de subiecte (în limba rusă: субъе́кт(ы) - subiekt(î)). Aceste subiecte au drepturi federale egale, în sensul că au reprezentare egală – câte doi delegați fiecare – în Sovietul Federației Ruse (camera superioară a parlamentului rus). Totuși, subiectele se bucură de grade diferite de autonomie. Okrugurile (districtele) autonome, deși sunt subiecte federale de drept, sunt, de asemenea, parte a altor subiecte federale. Okrugul Autonom Ciukotka este singura excepție a acestei reguli.
Sarbatoarea nationala
Ziua Rusiei,12 iunie(1990)
Limbă
Limba rusă este singura limbă oficială, dar, în fiecare republică federală, limbile nativilor au căpătat, de obicei, statut limbă co-oficială, alături de limba rusă. Alfabetul chirilic este singurul alfabet oficial, ceea ce înseamnă că toate limbile minorităților sunt scrise exclusiv folosind acest alfabet, (cel puțin în textele oficiale).
Religie
Biserica Ortodoxă Rusă este biserica creștină dominantă în Federația Rusă. Islamul este a doua religie importantă a țării. Mai există și alte culte: catolic, iudaic, budist și diferite biserici protestante. Inițierea religioasă se face, de obicei, pe linie etnică. Rușii sunt în cea mai mare parte ortodocși, în timp ce persoanele de origine turcică sau caucaziană sunt musulmani.
Drapelul Rusiei
Drapelul este o versiune pătrată a steagului național, care are plasată în centru stema Rusiei. Drapelul este împodobit cu ciucuri arurii pe margine. Copii ale drapelului prezidențial sunt plasate în biroul șefului statului din Kremlin, în diferitele birouri ale agențiilor statului și pe mașina oficială cu care se deplasează cel mai important funcționar al statului. O variantă a drapelului cu proporțiilr 2:3 este utilizată când președintele se deplasează pe mare. Drapelul este simbolul cel mai utilizat pentru a denota prezența președintelui în zonă .
CAPITOLUL II Istoria
Secolul IX a fost dominat de vikingi (varegi) care prin comerţ, piraterie au cam terorizat Europa. În anul 860 la Novgorod un conducător pe nume Rurik pune bazele unui stat nou. Urmaşii săi extind statul până la Kiev care devine noua capitală, ia naştere Rusia Kieviană.
Sub Vladimir cel Mare, în jurul anului 1000, se atinge perioada de înflorire, se trece la ortodoxism şi se scrie primul cod de legi.
Incursiunile triburilor de origine turcă (Pecenegi) duc la o mutare a populaţiei spre Nord în teritorii conduse de mongoli. Atacurile sunt continuate de tătarii din Hoarda de Aur. În timpul migraţiei, jumătate din populaţie moare. Partea de Sud a Rusiei intră sub stăpânirea tătarilor pentru trei secole. Întreaga regiune este adusă la ruine. Se mai păstrează o relativă autonomie în Republica de la Novgorod. Ideea de "Republică" a fost impusă de istoriografia sovietică în scopul legitimării ideei de republică ca formă de guvernământ iniţială a ruşilor. De fapt nu avea nimic în comun cu o republică.
După invazia mongolă din 1240, care lasă întreg teritoriul în ruine şi o perioadă de haos, Marele Ducat al Moscovei devine cea mai importantă formă de statalitate rusă. În 1453, după căderea Constantinopolelui, Moscova se proclamă succesoarea Imperiului Roman de Răsărit. În toată această perioadă se duc lupte cu tătarii sub a căror tutelă erau.
În 1547 Ivan cel Groaznic se proclamă ţar (Cezar), acesta transformă Rusia într-un stat multietnic şi multiconfesional prin zdrobirea tătarilor şi incorporarea lor, introduce un cod de legi şi luptă cu statele de pe ţărmul Mării Baltice pentru accesul la aceasta şi deci la rutele comerciale nordice, pierde acest război. Rămâne celebru prin viciile şi cruzimea sa. Până în 1648 ruşii ajung la Strâmtoarea Bering.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Piata Turistica a Rusiei.doc