Cuprins
- Introducere 3
- Capitolul 1. 7
- Capitolul 2. 11
- 2.1 Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale 11
- 2.2. Analiza stadiului dezvoltării sectorului turistic în economia ţării si pozitionarea turismului în Belgia 22
- Cap. 3. Concluzii si propuneri 27
- Bibliografie: 30
Extras din proiect
Introducere
Inclus relativ recent printre necesitătile de consum ale omului modern, cuantificat ca indicator al calitătii vietii, turismul îsi merită pe deplin importanta pe care i-o acordă astăzi oamenii de cultură din toate domeniile cunoasterii. Infinitatea de interdependente din economia mondială, precum si tehnica actuală care, comprimând spatiul si timpul, apropie civilizatiile si popoarele, crează turismului o functie mult mai complexă decât cea amintită si anume pe cea de mijlocitor al accesului întregii omeniri la tezaurul de frumusete al umanitătii.
De-a lungul anilor, continutul notiunii de “turism” s-a modificat, s-a îmbogătit continuu. Organizatia Mondială a Turismului apreciază faptul că turismul se referă la “activitătile desfăsurate de persoane, pe durata călătoriilor si sejururilor, în locuri situate în afara resedintei obisnuite, pentru o perioadă ce nu depăseste un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive”.
Pentru a întelege mai bine fenomenul, este necesară si definirea notiunii de “turist”. În 1937, un comitet de experti statisticieni din subordinea Ligii Natiunilor, a definit, mai întâi, turistul international, ca fiind “acea persoană care întreprinde o călătorie pentru cel putin 24 de ore într-o altă tară decât cea în care se află resedinta sa permanentă”. Câtiva ani mai târziu, la Roma, în 1963, conferinta ONU pentru turism si călătorii internationale a recomandat utilizarea termenului de “vizitator” pentru a desemna “orice persoană care vizitează o tară, alta decât cea în care se află resedinta sa obisnuită, pentru orice alt motiv decât desfăsurarea unei ocupatii remunerate în interiorul tării pe care o vizitează”.
În ceea ce priveste schimburile economice internationale, se consideră că una din componentele cele mai dinamice ale acestora este reprezentată de fluxurile turistice internationale. Evaluarea acestora determină necesitatea adoptării unor definitii precise si a aplicării unor metode riguroase de înregistrare statistică.
Prin urmare, se poate spune că turismul international reprezintă actiunea de deplasare temporară a rezidentilor unei tări în calitate de vizitatori spre o altă tară, în scopul satisfacerii unor motivatii si consumuri specifice, acoperite de activităti generatoare de venituri în tara de destinatie.
Turismul international este unul dintre cei mai activi promotori ai relatiilor economice dintre tări. Manifestarea sa sub forma circulatiei turistice internationale îl circumscrie în sfera circuitului mondial de valori.
Prin specificul său, circulatia turistică internatională face parte din structura comertului invizibil, alături de serviciile de transport, asigurare, serviciile bancare si altele. Comertul invizibil reprezintă o formă a schimburilor internationale si este constituit din ansamblul tranzactiilor economice internationale care nu au ca obiect bunuri materiale.
Prin apartenenta la comertul invizibil, turismul international are o contributie importantă la cresterea si diversificarea exporturilor. Ca atare, în functie de conditiile concrete ale fiecărei tări, turismul constituie fie un export, fie un import.
Mai mult decât atât, turismul international reprezintă o sursă de devize (venituri din diverse servicii turistice, taxe vamale, diferite comisioane, etc.) sau de economisire a acestora, ca modalitate de valorificare a resurselor interne.
Serviciile, ca “obiect” al schimburilor internationale, se caracterizează printr-o puternică eterogenitate. Ele cuprind atât componente imateriale (prestatiile, ambianta, ideile etc.) cât si componente materiale care includ mijloacele tehnice antrenate în activitatea de prestatie (mijloacele de transport, infrastructura etc.) si bunurile de consum valorificate prin intermediul prestatiei.
Activitatea turistică în ansamblul său, exprimată sintetic prin indicele circulatiei mondiale globale a turismului, este evaluată la peste 3 mld. de călători, de unde rezultă că mai mult de 50% din populatia Terrei face turism. În componenta valorii totale, turismul intern al statelor lumii detine un procent cuprins între 70-85%, iar turismul international detine între 15-30%.
Conform unor date statistice, în perioada 1950-2005, călătoriile internationale au înregistrat o crestere spectaculoasă de peste 30 de ori (de la 25,3 mil. la 808 mil. sosiri/plecări), iar încasările au sporit de peste 340 de ori (de la 2,1 mld. de dolari la 682 mld. de dolari).
Potrivit OMT, cea mai mare concentrare a activitătii turistice internationale se înregistrează la nivelul a două continente, si anume Europa si America (de Nord, în principiu), în procent de aproximativ 75%. În mod indirect, acest lucru indică concentrarea turismului international în cele mai dezvoltate tări ale lumii. Această concentrare este explicată de puterea economică a statelor din aceste regiuni, care oferă locuitorilor largi posibilităti de călătorie, de faptul că ele adăpostesc un imens si valoros potential de atractii si, nu în ultimul rând, de experienta turistică a acestor zone.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Politica Turistica a Statului Belgia.doc