Potențial turistic Brașov

1.Valorificarea potentialului turistic

Judetul Brasov, al carui resedinta administrativa poarta acelasi nume, se gaseste in zona central-estica a Romaniei (sud-estul Transilvaniei), la intresectia drumurilor comerciale care leaga Europa Centrala si de Vest cu Orientul. Este intersectat de paralela 46º latitudine nordica, ce trece prin localitatile Jibert si Ormenis, si meridianul de 25º longitudine estica, ce strabate judetul prin municipiul Fagaras, coordonatele geografice fiind: satul Ionesti 46011 latitudine N; comuna Fundata, satul Fundatica 45027 latitudine N; comuna Vama Buaului, satul Buzaiel 26005 longitudine E; comuna Ucea de Jos 24042 longitudine E. Se intinde pe 5.363 km patrati, care reprezinta 2,2 % din teritoriul tarii. Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km patrati, adica 55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 km patrati teren arabil care reprezinta 22% din suprafata agricola a judetului. Judetul Brasov se invecinează cu 8 judete: Arges - la sud-vest, pe o distanta de 72 km; Dambovita - la sud, pe o distanta de 15 km; Prahova - la sud-est, pe o distanta de 73 km; Buzau - in extremitatea sud-estica, pe o distanta de 2 km; Covasna - la est, pe o distanta de 144 km; Harghita - la nord, pe o distanta de 35 km; Mures - la nord-vest, pe o distanta de 28 km; Sibiu - la vest, pe o distanta de 88km.

Populatia judetului numara 595211 locuitori (iulie 2005), iar densitatea de 120 locuitori/ km patrati, situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase si 23,8% in comune si sate, populatia fiind împartita in 10 orase (din care 4 municipii) si 48 de comune, ce cuprind 149 de sate. Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori. Alte orase importante sunt: Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori), Ghimbav.

Din judetul Brasov, reteaua cailor rutiere totalizeaza 1.449km, din care 398 km sunt drumuri nationale. Sosele internationale: E60: Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca - Brasov - Bucuresti - Constanta, cu prelungirea Poti - granita cu China; E68: Szeged (Seghedin) - Nadlac - Arad - Deva - Sebes - Sibiu - Fagaras – Brasov. Drumuri nationale: DN1: Arad - Sibiu - Fagaras - Brasov – Bucuresti; DN1A: Brasov - Sacele - pasul Bratocea - Valenii de Munte – Ploiesti; DN10: Brasov - Harman - pasul Buzau – Buzau; DN11: Brasov - Harman - pasul Oituz – Onesti; DN73: Brasov - Bran - Campulung – Pitesti; DN73A: Predeal - Paraul Rece - Rasnov - Sinca – Sercaia. Drumuri judetene: DJ 103: Brasov - judetul Covasna; DJ 131: Maierus – Apata; DJ 132: Homorod – Jimbor; DJ 104: Sercaia – Hoghiz; DJ 108: Sanpetru – Harman.

Reteaua cailor feroviare are o lungime de 335km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Romania. Detine cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de dezvoltare Centru (62 km/1000 km² ). Aici se intersecteaza toate caile de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est. Pornesc sase ramificaţii: Tronsonul Brasov - Predeal – Bucuresti; Tronsonul Brasov - Sfantu Gheorghe – Gheorgheni; Tronsonul Brasov - Rupea - Sighisoara – Oradea; Tronsonul Brasov - Fagaras - Sibiu – Teius; Tronsonul Brasov - Harman - Intorsura Buzaului; Tronsonul Brasov – Zarnesti.

Reteaua de cai aeriene cuprinde aeroportul din orasul Brasov, care este inca in constructie.

Pozitionariea intr-o zona in care se intersecteaza majoritatea cailor de comunicatie, realizand legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est, reprezinta un mare avantaj turistic,economic etc, pentru judetul Brasov. Insa cred ca infrastructura de transport neadecvata ( lipsa autostrazii Bucureşti – Brasov, lipsa aeroport – in constructie, absenţa centurilor ocolitoare din jurul principalelor zone urbane) ii acorda acestui o diminuare a potentialului turistic,insa aceasta este nesemnificativa.

1. Prezentarea potentialului turistic

a) Resurse nauturale

Relieful: sub aspect fizico-geografic, judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna.

Relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, iar cel depresionar şi deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase si sesurile depresionare ale Fagarasului si Brasovului creeaza contraste altimetrice si clinometrice, scotand si mai mult in relief aceste masive, afirmandu-se spectaculos in liniile peisajului geografic. Diferenta maxima de nivel (2144m) se inregistreaza în extremitatea sud-vestica a judetului (2544m - vf. Moldoveanu si 400m - talvegul Oltului, la iesirea din judet).

Muntii Fagarasului - atrag atentia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfica, ce consta dintr-o gama variata de sisturi cristaline. Creasta principala are inaltimi de peste 2000m, cel mai inalt varf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).

Muntii Piatra Craiului - cei mai grandiosi munti calcarosi din Romania – sunt reprezentati printr-o creasta calcaroasa principala lunga de circa 25km si inalta de peste 2000m. Creasta principala este separata in doua subunitati: Piatra Craiului Mica (1790m), in extremitatea nord-estica, cu aspectul unui platou ingust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zarnestilor; Piatra Craiului Mare, spre S-SV, cu creasta ascutita si zimtata, depasind in unele locuri 2200m (La Om 2238m, Varful Zbirii 2231m, s.a.).

Culoarul Bran-Rucar - reprezinta o zona depresionara cuprinsa intre zidul Pietrii Craiului la vest si masivul Leaota la est. Datorita inaltimii mai scazute in raport cu masivele muntoase invecinate a oferit posibilitatea amplasarii unei importante artere de comunicatii rutiere transcarpatice, legand Transilvania de Muntenia.

Masivul Leaota - cu o altitudine maxima de 2134m, alcatuit dintr-o masa complexa de sisturi cristaline, se desfasoara pe o suprafata mai mica in judetul Brasov.

Muntii Bucegi - munti calcarosi cu fundament cristalin, din cel mai inalt varf (Omul, 2505m, situat la limita cu judetul Dambovita), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea s.a.) coboara, in panta accentuata, atat spre Tara Barsei, cat si spre pasul Predeal.

Muntii Barsei - cuprind doua masive de inaltime aproape egala – Postavarul (1799m) si Piatra Mare (1843m) – separate intre ele prin valea adanca a Timisului. In masivul Postavarul pe treapta de 1000m este situata statiunea turistica Poiana Brasov. Spre N-NE Postavarul se continua cu muntele calcaros Tampa, care se ridica, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra orasului Brasov. Spre NE Postavarul se prelungeste cu muntii scunzi ai Darstelor (Varna, 1 428m – cel mai inalt).