Potențialul turistic al județului Sibiu

1. Localizarea si caracterizarea judetului

1.1. Scurt istoric

Prima mentiune documentara referitoare la tinuturile sibiene dateaza din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu. Documentul se refera la organizarea bisericeasca a colonistilor (numiti în documentele din 1191-teutonici ecclesia Theutonicorum Ultransilvanorum, în 1192-1196, document cu referire la prepozitul Sibiului, flandrenzi, iar în 1206 - saxoni), sositi în provincia Sibiu în timpul domniei regelui Géza al II-lea (1141 - 1162) si organizati într-o prepozitura în timpul domniei regelui Béla al III-lea (1172 - 1196).

Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii (mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna în anul 1876), în 1302 este semnalat începutul organizarii sasilor în scaune, Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar în 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scaune.

In vremea romana zona Sibiului era cunoscuta sub denumirea de Cibiniensis, de aici derivand numele raului ce trece prin oras (Cibin) si denumirea romaneasca a orasului.

Orasul Sibiu a fost fondat pe locul unei mai vechi asezari, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de colonistii sasi din teritoriul Rin-Mosela. Primele asezari umane din zona Sibiului dateaza din paleolitic, iar prima atestare documentara a localitatii apare într-un document emis în secolul al XII-lea de Papa Celestin al III-lea. La finele secolului al XII-lea se ridica prima incinta de aparare a asezarii. Primele locuinte s-au construit în lungul actualelor strazi Faurului si 9 Mai. În acelasi timp, pe platoul de sus s-a construit o bazilica romanica (astazi disparuta) . Pe la începutul secolului al XIII-lea, pare sa fi avut loc si fortificarea platoului de sus, în jurul bazilicii si, de asemenea, extinderea perimetrului localitatii.

Prima mentiune sub numele Cibiniuma este facuta in 1191 intr-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentara in forma Hermannstadt dateaza din anul 1223, dar exista si mentiuni ale numelui Villa Hermanni.

In anul 1241 a fost atacat, cucerit si, in parte distrus de hoardele mongole. Orasul Sibiu, a devenit un mare centru de comert in secolul XIVsi timp de secole a fost cea mai importanta cetate germana din Transilvania.

La Sibiu a fost publicat in anul 1544 Catehismul Lutheran prima carte tiparita in limba romana. Diploma Leopoldină (1691) a consfinţit ocupaţia Transilvaniei de către austrieci, Principatul intrând astfel în componenţa Imperiului Habsburgic. Transilvaniei i se recunoştea, astfel, autonomia iar Sibiul devenea, pentru un secol, capitala Transilvaniei. În 1781, împăratul Iosif al II-lea a decretat “dreptul de concivitate în Sibiu, pentru toţi cetăţenii Principatului”. În virtutea respectivului decret episcopul român Vasile Moga îşi stabilea reşedinţa în oraş, Sibiul devenind centrul religios al românilor ortodocşi ardeleni.

Aceasta este o perioada infloritoare a orasului, cea mai importanta constructie din aceasta perioada fiind Palatul Brukenthal. In secolul XIX se construieste prima linie de cale ferata, iar in 1897 Sibiul este primul oras electrificat din Romania.

Perioada medievală a Sibiului s-a caracterizeazat, din punct de vedere economic, printr-o permanentă dezvoltare care a avut în prim plan ascensiunea breslelor. În secolul al XIV-lea aceste bresle erau deja extrem de bine organizate (de exemplu cea a cizmarilor avea în componenţă şi meşteri din Ţara Românească şi Moldova) . Produsele breslelor sibiene se vindeau în toată Transilvania precum şi pe pieţele unor oraşe din Ungaria.

Asociaţiile meşteşugăreşti şi negustoreşti sibiene au obţinut o serie de drepturi şi privilegii care au determinat o înflorire fără seamăn a vieţii oraşului; şi domnitorii Moldovei şi Ţării Româneşti au acordat sibienilor anumite facilităţi (în secolul al XIV-lea, sibienii deţineau un fel de monopol asupra comerţului cu Ţara Românească) .

Orasul Sibiu este un punct de referinta in istoria Transilvaniei, fiind si in prezent un oras care prin cladirile vechi si atmosfera te poarta spre vremurile trecute cu frumusetea lui romantica.

Alte repere istorice de mare importanta sunt: 1380, prima atestare a unei scoli din Romania, 1671 in jurul Sibiului se descopera gazul metan, 1795 cel mai vechi paratraznet din S-E Europei se instaleaza la Sibiu, 1895 s-a deschis muzeul de Istorie Naturala care cuprinde cel mai vechi ierbar din Romania, 1928 s-a deschis prima gradina zoologica din Romania, 1904 Sibiul este al 2-lea oras din Europa care introduce tramvaiul electric.

1.2. Asezare geografica

Orasul Sibiul este situat in partea de sud a Transilvaniei in depresiunea Cibinului, strabatuta de raul cu acelasi nume. Orasul se afla in apropierea Muntilor Fagaras la aproximativ 20 km, al Muntilor Cindrel la 12 km si Lotrului 15 km, care marginesc depresiunea in partea de sud-vest. In nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei. Este limitat la nord-est de judetul Mures, la est de judetul Brasov, la sud de judetele Arges si Valcea, iar la vest de Hunedoara si Alba.

Ca repere cartografice localitatea se situeaza la 45°47' latitudine nordica in linie cu orasul Lyon si 24°05' longitudine estica, aproximativ in linie cu Atena.

Orasul Sibiu nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le imbraca si le domina aproape uniformizandu-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are in perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.