Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Sibiu

1. Localizarea și caracterizrea județului Sibiu:

Judetul Sibiu este asezat in sud-vestul Transilvaniei, in partea centrala a Romaniei, avand ca vecini judetele: Mures la nord si nord est, Brasov la est, Arges si Valcea la sud si la vest judetele Valcea si Alba. Avand o suprafata de 5.422 kmp, judetul Sibiu ocupa 2,3% din suprafata tarii și fiind situat la 24°10' latitudine E si 45°48' latitudine N. Din punct de vedere administrativ, judetul Sibiu este organizat in: doua municipii, din care o resedinta de judet, sapte orase, 53 de comune si 126 de sate.

Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari rate de investiții străine. Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți(SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție a companiei germane Siemens). Angajați pe sector industrial: Industrie - 49%, Comerț - 15%, Construcții - 7,5%, Sănătate - 7,5%, Educație - 7%, Transport - 6,5%

În Sibiu își au sediul central Banca Comercială Carpatica și societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.

Rata şomajului în judeţul Sibiu a ajuns în anul 2010 la 7,6%, procent care conform statisticilor nu a mai fost atât de mare din anul 2001. Astfel, la ora actuală sunt 14 124 de șomeri, iar numărul acestora este posibil să crească datorită concedierilor colective.

La recensământul din 1977 populaţia totală a județului Sibiu era de 481.645 de locuitori, dar a scăzut continuu ajungând în anul 2002 la cifra de 421.724, ceea ce procentual reprezintă o descreştere cu 12%. Județul este foarte echilibrat din punct de vedere al structurii pe sexe, respectiv 51% faţă de 49% în favoarea celui feminin. Populaţia este într-un procent de 90, 4% de naţionalitate română şi preponderent ortodoxă, urmând în ordine cea maghiară, rromă şi germană, respectiv culturile romano-catolic, greco-catolic şi reformat. Reşedinţa judeţului este municipiul Sibiu, cu o populaţie actuală de 154. 892 locuitori.

2. Potențialul turistic al județului Sibiu

a). Potențialul turistic natural

Relief

Suprafata judetului este acoperita in cea mai mare parte de munti, acestia ocupand circa 30% din teritoriul judetului. Zona muntoasa include varfuri ce depasesc altitudinea de 2.000 m in Muntii Fagarasului, Cindrelului si Lotrului. In Muntii Fagarasului inaltimile depasesc 2.500 m in Vf. Negoiu - 2.535 m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2.508 m. Muntii Cibinuluji si Muntii Lotrului mai pastreaza ulrmele eroziunii din cuaternar, fiind caracterizati de vai adanci si lacuri glaciare. Dincolo de munti urmeaza zona de podis, respectiv Podisul Hartibaciului, Podisul Secașelor si Podisul Tarnavelor, care ocupa aproximativ jumatate din suprafata judetului, avand altitudini de pana la 700 m. Zona depresionara ocupa 20% din suprafata judetului si este reprezentata de depresiunea fagarasului si Depresiunea Sibiului. Cele mai joase altitudini sunt caracteristice luncii Tarnavei Mari, respectiv 28 m.

Hidrografie

Cursurile de apa sunt repartizate uniform pe intregul teritoriu al judetului Sibiu, fiind reprezentate de rauri, lacuri naturale (glaciare si sarate) si lacuri artificiale (lacul de acumulare de la Sadu fiind unul dintre acestea) care pot fi pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergetică, alimentare cu apă şi agreement. Raurile cu cele mai intinse cursuri sunt Olt - 53 km (cu afluenții: Arpașu, Porumbacu, Cârțișoara, Cibinul, Pârâul Nou.), Cibin - 80 km(cu afluenții săi: Hârtibaciu, Sadu, Sebeș, Rușcior, Strâmba, Râul Vadului), Hârtibaciu - 88 km, Sadu - 45 km si Tarnava Mare - 75 km.

Climă

Judetul Sibiu este caracterizat de un regim climatic continental - moderat cu influente oceanice, avand diferente de temperatura intre zonele muntoase si verile racoroase. Temperaturile medii anuale variaza de la OC in munti, la altitudini mari, la 9 C in depresiuni, iar nivelul mediu al precipitatiilor atinge 662mm. In muntii ce depasesc altitudini de 2.000 m, zapezile sunt abundente si se pastreaza minim sase luni pe an. Directiile predominante ale vanturilor sunt din directiile vest si nord- vest (vanturile de vest) si sud-est in partea de sud a judetului, unde primavara apare si fenomenul de fohn.

Floră

Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul judetului este acoperit de paduri, astfel că flora este bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).

Faună

Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei faune specifice zonei de munte si podis. padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care populeazapadurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara, capra neagra, rasul si mai rar veverita.Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si crap in raurile de deal.