Program de Valorificare a Potențialului Turistic al Județului Vâlcea

Capitolul 1 . Prezentarea generală a județului

Județul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o suprafață de 5.765 km² și se învecinează cu județele Alba și Sibiu la nord, județul Argeș la est, județul Olt la sud și sud-est, județul Dolj la sud-vest, județul Gorj la vest și județul Hunedoara la nord-vest.

Reședința județului este municipiul Râmnicu Vâlcea.

Din punct de vedere administrativ, județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune.

Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de Țara Loviștei.

1.1 Scurt istoric

In judeţul Vâlcea primele urme ale existenţei umane încă din paleolitic, iar descoperirile de la Bugiuleşti (comuna Tetoiu ) transformă judeţul nostru într-unul din locurile de la noi din ţară cu cele mai vechi urme de viaţă şi locuire umană aproximativ 2.000.000 ani.

Prima mențiune a județului apare pe data de 8 ianuarie 1392 în Cronicile Mănăstirii Cozia, unde Hrisovul semnat de domnitorul Tării Româneşti, Mircea cel Bătrân, este încă păstrat.

Depozitul de fosile cu o vechime de peste 2 milioane de ani, descoperit la Bugiulești (comuna Tetoiu) este cea mai veche urma a existentei umane de pe continent - Australanthropus otenienis fiind prima legătura a antropogenezei în Europa. Descoperirile arheologice preistorice avansate. Descoperirile fortărețelor dacice de la Ocnița, Grădiștea, Rotești și Tetoiu, care formează un sistem defensiv ingenios în partea sud-estica a reședinței regilor daci din Munții Orăștie este de o mare importanță. În apropiere de masivul ocnele mari, cetatea dacica Buridava, menționată de Ptolemy, a fost scoasa la lumină. Aici s-au găsit bucăți de ceramică purtând inscripția REB si BUR cat si un fragment dintr-o vază pe care scrie Basiloes Thiamarcos Epoiei , care păstrează memoria unui rege local contemporan cu împăratul Octavian Augustus. Binecunoscutul istoric Vasile Parvan a presupus și mai târziu descoperirile i-au confirmat ideile existenței unui număr de fortificații pe râul Olt (Limes Alutanus) construite în timpul dominației romane (106-271), numite Pons Vetus (Câineni), Praetorium (Racovița), Arutela (Bivolari), Castra Traiana (Sambotin), Buridava (Stolnicești), Pons Aluti (Ionești), Rusidava (Drăgășani). După retragerea administrației romane, populația autohtona a trebuit sa facă invaziei popoarelor migratoare. Urme ale unor comunități puternice au fost descoperite la Costești, Goranu, Inătești, Ioneștii Govorei, Lacușteni, etc. Diploma Cavalerilor Ioaniți, emisa in 1247, menționează existența Țarii lui Farcaș în aceasta zona. În 9-12 noiembrie1330, în depresiunea Loviștea, armata condusa de Basarab i-a învins armata lui Charles Robert de Anjou, victoria consacrând independența Țarii Românești. Evul Mediu este timpul in care au fost create opere de arta si locuri istorice neprețuite. Vâlcea este primul județ menționat într-un document datat 8 ianuarie 1392, aflat la mânăstirea Cozia, care menționează un dar făcut de Domnitorul Mircea cel Bătrân, conducătorul Țarii Românești (1386-1418), mânăstirea având dreptul sa crească albine în județul Vâlcea. Primele cărți în limba romana au fost tipărite în acest județ și menționau, Pravila de la Govora, tipărită în 1640, în timpul domniei lui Matei Basarab. Județul Vâlcea a fost un centru de învățământ, cât și centru de arta populara și civilizație. In timpul lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), al cărui nume este legat de un stil arhitectonic, Mânăstirea Hures este o adevărată bijuterie a artei feudale românești. Județul Vâlcea conserva momente importante ale istoriei romanilor. Aici a fost cântat pentru prima data, la 29 iulie 1848, cântecul "Deșteaptă-te Române", cu muzica de Anton Pann si text Andrei Mureșanu. După cel de-al doilea Război Mondial, munții, pădurile si mânăstirile din acest județ au adăpostit grupuri armate de luptători anticomuniști care au ținut vie speranța de libertate și democrație, speranță renăscută jumătate de secol mai târziu, in decembrie 1989.