Strategii pentru imbunătățirea așezărilor umane

Argument

Puţine locuri au sau pot să le aibă pe toate: personalitate, infrastructură, servicii şi atracţii. O personalitate originală în materie de arhitectură şi istori a locului poate susţine atragerea turiştilor şi a vizitatorilor, dar pe de altă parte poate să îndepărteze agenţi eco-nomici noi sau esenţiali, insensibili la estetică şi impresii nostalgice. Un oraş cu atracţii de primă mărime poate fi copleşit de criminalitate, poluare şi servicii publice de slabă ca-litate. În lipsa unei activităţi economice susţinute, o infrastructură perfect pusă la punct nu valorează mare lucru. Aerul curat, oamenii prietenoşi şi mediul ambient atrac-tiv s-ar putea să nu ajute prea mult un loc care duce lipsă de un sistem de transport, acces la pieţele im-portante şi elementele fundamentale de atracţie.

Concentrându-ne pe patru aspecte ale dezvoltării unui loc, proiectare urbanistică, infrastructură, servicii de bază şi atracţiii, am prezentat cititorilor o serie de opţiuni, adică o evaluare practică a îmbu-nătăţirilor ce s-ar putea dovedi necesare şi modului în care a-ceste îmbunătăţiri pot răspundenu doar u-nei singure nevoi (de pildă, atât nevoilor de in-frastructură, căt şi celor de mediu înconjurător). Am ofe-rit ilustraţii şi exemple pentru a sublinia gama de ocazii şi posibilităţi existente. Pentru fiecare se poate concepe un in-strument de audit, care poate fi obiectiv şi cauntifiabil sau mai subiectiv şi calitativ.

CAP. 1 STRATEGI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA AŞEZĂRILOR UMANE

Prea mulţi dintre cei implicaţi în acţiunea de îmbunătăţire a unei aşezări cred că marketingul urban înseamnă promovarea oraşului. Reducând marketingul la un demers de construire a imaginii, îl confundă cu una din subactivităţile lui, adică promovarea. Pa-radoxul, promovarea este una dintre cele mai puţin importante sarcini de marketing. Pro-movarea de una singură nu ajută cu nimic un oraş aflat în dificultate. De fapt, nu face alt-ceva decât să-i ajute pe cumpărători să descopere din timp câte probleme are cu adevărat acel oraş.

A face marketingul unui loc înseamnă a-l proiecta în aşa fel încât să satisfacă ne-voile pieţelor sale ţintă. Se poate spune că marketingul locului a avut succes atunci când locuitorii şi agenţii eco-nomici sunt mulţumiţi de comunitatea lor, iar aşteptările vizitato-rilorşi ale investitorilor sunt şi ele îndeplinite.

În acest capitol vom examina diversele investiţii pe care le poate face un oraş pen-tru a-şi îmbu-nătăţi caracterul propice pentru locuitori, investiţii şi vizitatori. După noi, a-cest proces este alcătuit din patru componente. În primul rând, oraşul are nevoie de un concept stilistic solid, care să-i spo-rească atractivitatea şi săi dezvolte pe deplin proprie-tăţile şi valorile estetice (oraşul ca personaj). Aşezările trebuie să construiască şi să între-ţină o infrastructură de bază pentru deplasarea oame-nilor şi a bunurilor în aşa fel încât să nu afecteze mediul înconjurător (oraşul ca mediu ambient). În al treilea rând, oraşul tre-buie să asigure servicii de bază calitative, care să satisfacă nevoile oame-nilor şi ale firme-lorservicii de bază calitative, care să satisfacă nevoile oamenilor şi ale firmelor (oraşul ca furnizor de servicii). În sfârşit, aşezările au nevoie de o gamă întreagă de elemente de a-tracţie pentru propriii lor cetăţeni şi pentru vizitatori (oraşul ca loc de divertisment şi recreere). Aşa cum vom demonstra în continuare, aceste componente nu se exclud reciproc.

Deşi strategiile mai generale de îmbunătăţire a locului sunt abordate în capitolele următoare, aceste strategii pentru îmbunătăţirea unui loc din punct de vedere al concep-tului stilistic, al infra-structurii, al serviciilor şi al atracţiilor pot fi considerate ”cărămizile” cu care se construiesc strate-giile concurenţiale specifice. Indiferebt dacă un oraş sau stat adoptă sau nu o metodologie de plani-ficare strategică de piaţă pentru a concura cu alte oraşe sau state, acordarea unei atenţii speciale a-cestor trăsături şi atribute poate crea fun-damentul unei strategii a oraşului sau statului respectiv.

1.1 Îmbunătăţirea infrastructurii

Acolo unde proiectarea urbanistică asigură un cadru sau schelet conceptual al locului, infra-structura face posibilă proiectarea. Ce folos ar aduce Parisului largile sale bu-levardele, dacă ar fi pline de gropi? Cât timp ar mai rămâne oraşul New York capitala fi-nanciară a lumii, dacă n-ar a-vea metrouri, deriboturi şi poduri adecvate pentru ca oamenii să se deplaseze înspre ţi dinspre In-sula Manhattan? Cât de atrăgătoare ar mai fi plajele din Rio de Janeiro dacă apa oceanului ar fi po-luată? Ce valoare ar mai avea casele de pe versanţii de munte din Los Angeles, fără un sistem de control al torenţilor? Câtă dezvol-tare ar mai putea susţine regiunea regiunea din sud-vestul Statelor Unite, fără suficiente rezerve de apă şi energie? Exemple nenumărate ilustrează simplul fapt că multe din avantajele unui loc depind infrastructură, care poate fie să susşină, fie să diminueze atra-cţiile locului respectiv.