Turism - fenomen multifuncțional

Argument:

Desi aparitia turismului se pierde in negura timpurilor si in consecinta, din cauza lipsei unor informatii istorice nu se poate stabili o data cat de cat certa a detasarii sale ca activitate distincta, se poate totusi ca unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai indepartate timpuri.

Poate nu ar fi exagerat daca s-ar afirma ca, desi nu au constituit un scop in sine, satisfactiile turistice ale unor calatori au o varsta aproximativ egala cu cea a primelor asezari omenesti stabile.

Afirmatia se bazeaza pe ideea ca omul, chiar din cele mai indepartate timpuri ale evolutiei sale, nu a reusit sa produca toate cele trebuincioase subzistentei si, in ciuda mijloacelor precare de comunicatie, a cautat sa cultive si sa intretina relatii cu semenii sai din alte colectivitati, prin intermediul schimburilor comerciale, ceea ce a favorizat, inerent, si o largire treptata a contactelor, permitand o mai buna cunoastere reciproca a colectivitatii respective.

Cap I. Turismul- fenomen economic si social

1.1. Aparitia turismului ca fenomen economic

Industrializarea, descoperirea fortei aburilor, realizarea locomotivei si construirea primelor cai ferate, iar mai tarziu aparitia automobilului au determinat un progres rapid al mijloacelor de deplasare si, alaturi de dezvoltarea cailor de comunicatie, au favorizat si extins activitatile turistice.

Trebuie insa mentionat ca, in majoritatea tarilor, transformarea turismului intr-o activitate economico-organizatorica, pe scara nationala, s-a produs numai in cea de-a doua jumatate a secolului nostru, ceea ce a favorizat aparitia si instituirea in sectorul tertiar, cel al prestarilor de servicii, a unor noi ramuri ale economiilor nationale, domenii cunoscute generic sub denumirea de industrie turistica.

Turismul- caracterizat pe scurt – apare ca un fenomen economico-social civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, influentat de evolutia ei. Adresandu-se unor segmente sociale largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaseaza printr-un inalt dinamism, atat la nivel national, cat si international.

De asemenea, prin caracterul sau de masa si prin continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material uman, cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor interumane nationale si internationale.

1.2. Aparitia turismului ca fenomen social

Calatoriile pe care grecii din intreaga Elada le faceau cu ocazia Jocurilor Olimpice, precum si pelerinajele la locurile de cult, pot fi si ele considerate, intr-un sens, activitati turistice. De altfel, turismul nu a fost strain nici locuitorilor din Imperiul Roman: inceputurile calatoriilor in scopuri turistice se intrezaresc si in vizitele pe care patricienii romani le faceau in statiunile cu ape termale din Italia, Galia sau Dacia Felix, pentru tratarea unor maladii, deci in scopuri curative.

Cu toate ca Evul Mediu, cu instabilitatea provocata de navalirile barbare si faramitarea statala, nu a favorizat acest gen de calatorii, turismul nu a disparut in totalitate, acesta desfasurandu-se, cu precadere, in scopuri religioase (pelerinaje la locurile sfinte). Dupa incetarea navalirilor, in ciuda conditiilor grele, calatoriile turistice au progresat treptat- cu diferente de la o tara la alta, de la o zona la alta- pana spre mijlocul secolului XIX- lea.

Institutionalizarea turismului pe plan national si organizarea lui in continuare si pe plan international au determinat un avant continuu al acestuia si au facut ca, prin ritmurile de dezvoltare atinse, turismul sa devina, alaturi de revolutia tehnico-stiintifica, unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale secolului XX, cu consecinte sociale, economice si umane deosebit de importante. Se poate afirma ca, din aceasta epoca, turismul incepe sa se detaseze ca o activitate economico-sociala distincta.

In consecinta, notiunea de turism exprima actiunea de a vizita diferite locuri si obiective atractive, pentru placerea proprie, aceasta calatorie implicand atat deplasarea, cat si sederea temporara in localitatile alese ca destinatie pentru petrecerea timpului liber.

Fenomenul, datorita caruia un mare numar de persoane isi paraseste temporar locul de resedinta si devine, pentru un timp, consumatoare de bunuri si servicii in alte localitati ori alte tari, a atras inca de demult atentia cercetatorilo. S-a recunoscut unanim ca functia de consumator a vizitatorului aduce o crestere a veniturilor in locurile unde acesta se deplaseaza temporar, datorita faptului ca turistul, pe langa serviciile de cazare solicitate, mai recurge si la serviciile unitatilor de alimentatie sau a celor comerciale, pentru a achizitiona amintiri, articole cu specific local, diferite alte bunuri, etc.