Valorificare potențialului turistic al județului Gorj

1. DESCRIEREA ASEZARII

Judetul Gorj este situat in sud –vestul Romaniei, in nord-vestul provinciei istorice Oltenia. Judetul avand o suprafata de 5602 kmp, este intins de o parte si de alta a cursului mijlociu al raului Jiu. Forma este inscriptibila intr-un trapez dreptunghic usor tesit la unul dintre varfuri si cu dimensiuni maximale transversale sau longitudinale de circa 75-80 km.

Prin pozitia sa,s-a aflat de-a lungul timpului intr-o zona de granita politico-administrativa (intre Oltenia,Tara Romaneasca si Transilvania sau Imperiul Austro-Ungar), dar si geografica si economica. Administrativ,se invecineaza cu judetele Hunedoara la nord, Valcea la est,Dolj la sud, Mehedinti la sud-vest si Caras-Severin la vest.

In ceea ce priveste caile de acces, judetul Gorj, are o pozitie favorabila in sistemul de asezari regional,la intersectia a doua axe majore de comunicatie, aproximativ perpendiculare. Axa nord-sud, pe directia Craiova-Petrosani-Deva-Cluj Napoca este sustinuta de un dublu traseu rutier ( E 79) si feroviar (ramura 202 a magistralei 200), care va asigura conectarea la coridorul IV pan-european. Axa sud-vest-nord-est, pe directia Drobeta Turnu- Severin- Ramnicu Valcea asigura conectarea la coridorul fluvial pan-european (VII), pe de-o parte si prin E 81 cu Bucuresti si celelalte coridoare pan-europene pe de alta parte.

Lungimea retelei feroviare a judetului insumeaza 236 km (221 km electrificati) , iar cea a drumurilor publice 1.886 km (610 km modernizate) . Un loc aparte in transportul feroviar il ocupa sectorul de cai-ferate Bumbesti-Livezeni (30 km , 38 tunele , 25 viaducte , 10 poduri) , dat in folosinta in 1948 , care scurteaza drumul dintre Oltenia si bazinul carbonifer Petrosani

In perspectiva realizarii podului rutier si feroviar de la Calafat-Vidin, rolul strategic al orasului poate spori prin deschiderea unei viitoare axe catre Sofia si sudul regiunii balcanice.

Din 1998, judetul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 sud-vest Oltenia.

Din punct de vedere economic, judetul Gorj se afla in zona de contact dintre economia montana,submontana si cea de campie. Prin specificul resurselor sale, Gorjul este unul dintre principalii furnizori energetici ai tarii, atat sub forma de energie primara ( lignit,titei) cat si procesata (energie electrica si termica). Conform datelor INSSE, in 2004, carbunele extras in Gorj a reprezentat peste 70% din totalul carbunelui extras la nivel national, iar productia de gaze naturale extrase a reprezentat circa 20% din totalul national.

2. ANALIZA POTENTIALA

a) RESURSE NATURALE

RELIEF:

Relieful judetului Gorj este unul variat. El partial acopera 3 forme de megarelief distincte, dupa cum urmeaza: Dealurile Piedmontului Getic, Depresiunea Subcarpatica a Olteniei, Lantul Carpatic Meridional. La nivel de macrorelief, formele prezentate mai sus se grupeaza pe mai multe subdiviziuni. Astfel, Dealurile Piedmontului Getic sunt formate din: sectorul de vest pana la Targu-Jiu ( Dealurile Motrului); sectorul dintre Jiu si Rosia de Amaradia; sectorul de est. Depresiunea Subcarpatica a Olteniei cuprinde Dealurile externe; Depresiunea externa sau epresiunea Targu-Jiu – Campu Mare; Dealurile interne; Depresiunea interna. Iar Lantul carpatic Meridional cuprinde sectorul dintre Motru si Jiu ( Muntii Vulcanului); sectorul dintre Jiu si Oltet ( Muntii Parang); sectorul vest Oltet ( Muntii Negoveanu).

Muntii acopera 30 % din suprafata judetului. Varfurile inalte ale Muntilor Parang acopera mai mult de 1000 kmp. Cea mai inalta altitudine este atinsa de varful Parangul Mare (2518 m), al doilea ca inaltime in Carpatii Romanesti. Masivul Vulcan continua Muntii Parang spre vest coborand lin de la 1990 m (Vf. Starja 1870m , Vf. Oslea 1945 m) la 600 m altitudine. Dealurile subcarpatice (400-800 m altitudine) se intind de la Oltet pana la Motru, unde fac legatura cu muntii. La sud de zona subcarpatica, relieful este inca inalt , dealurile Podisului Getic sunt ca niste creste care coboara spre sud.

Pe fondul miscarilor tectonice, acest relief a fost determinat în mare masura de reteaua hidrografica ce strabate judetul de la nord la sud, prin procese de sculptogeneza.

CLIMA:

Datorita faptului ca Judetul Gorj acopera terenuri cu altitudini cuprinse intre 90 si 2.518 m, datele climatice difera mult de la o zona la alta. Temperatura medie multianuala variaza de la 10,8 0C (Cruset, Tantareni, Ionesti) la 10,2 0C (Tg.-Jiu) sau 4,5 0C în zona cea mai inalta a Muntilor Vulcan-Parang-Negoveanu. Temperatura minima absoluta a fost de -17,2 °C, iar maxima absoluta a fost de +34,3 °C.

Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 585 mm (Tantareni) si 750 mm (Tg-Jiu), peste 1.500 mm în zona cea mai inalta a Lantului Carpatic Meridional.

Vanturile dominante sunt din directia NV-S-SE, dar in general frecventa si intensitatea lor creste pe masura ce ne deplasam spre nord.

HIDROLOGIE:

Hidrologia judetului gorj se caracterizeaza prin 3 aspecte esentiale: reteaua hidrografica,apele freatice si apele pluviale sau de suprafata.Reteaua hidrografica apartine in majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care aduna apele mai multor afluenti (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia…) de pe o suprafata de peste 10 mii.Exceptie fac terminalele NE si NV ale judetului care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei.Mai exista si importante lacuri naturale,precum lacul glaciara Calcescu, Slaveiu, Mija; sau antropice,ca Cearu, Cerna, Motru…

Apa freatica se afla la adâncimi diferite si in general se coreleaza cu forma de relief. Pe formele de relief inalte se afla la adincimi de peste 10 m, pe terase si luncile inalte se afla la adincimi de 5-10 m, pe zonele joase la adincimi de 3-5 m, iar in apropierea cursurilor de apa se afla la 0-3 m.

VEGETATIA:

Cea mai mare parte a Judetului Gorj se incadreaza in zona de padure, zona care la rindul ei se etajeaza pe specii dominante: subzona padurilor de Quercineae, subzona fagului si subzona padurilor de conifere. Pe formele cele mai inalte, la peste 1.800 m altitudine intilnim zona padurilor alpine. Din punct de vedere al vegetatiei naturale ierboase, predomina speciile mezofite acidofile. Vegetatia cultivata este de o mare diversitate, datorita conditiilor climaterice care permit acest lucru. Exceptind zona de munte, in Judetul Gorj se cultiva pe arii extinse plante cerealiere, legume, plante tehnice, specii pomicole, vita de vie, inclusiv unele specii de clima calda.

b) ATRACTII TURISTICE:

In orice loc din judet, turistii se pot opri sa admire cate ceva.Avand un potential natural special, cu privelisti montane frumoase, lunci cu flori, paduri seculare, lacuri glaciare, poteci inguste , chei, pesteri, rauri limpezi, valoroase comori istorice si artistice, judetul Gorj este unul dintre cele mai atractive zone turistice din Romania.

Oras al monumentelor lui Brancusi, Municipiul Targu-Jiu este resedinta administrativa a judetului. Principala atractie a orasului , este fara indoiala complexul sculptural realizat de marele Brancusi intre 1937-1938: Masa Tacerii, poarta Sarutului si Coloana Infinutului. Cele trei capodopere situate in aer liber sunt dedicate eroilor primului Razboi Mondial. In Targu-Jiu, turistii trebuie sa viziteze Muzeul Judetului fondat in 1894, case memoriale si altele, cum ar fi : Patatul administrativ, Hotelul Gorj, Banca Comerciala, etc.