Valorificarea Potențialului Turistic al Județului Cluj

I. CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ ȘI ECONOMICO-SOCIALĂ:

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, aflându-se în zona de contact a trei unităţi naturale reprezentative: Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Se învecinează la nord-est cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, la est cu judeţul Mureş, la sud cu judeţul Alba, iar la vest cu judeţele Bihor şi Sălaj.

Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinile maxime fiind deţinute de masivele Vlădeasa şi Muntele Mare, cu 1842 m şi respectiv 1826 m.

Clima este continental-moderată şi influenţată de circulaţia atmosferică predominant vestică. Amplitudinile termice anuale variază între 23-25 grade celsius în regiunea deluroasă şi scad la 17-19 grade celsius în zona muntoasă.

Organizarea administrativă a judeţului include o reţea de 434 de aşezări omeneşti, grupate în 81 de unităţi administrativ-teritoriale.

Populaţia judeţului este de aproximativ 720 de mii de locuitori, din care peste 65% locuiesc în mediul urban. Ceea ce caracterizează populaţia judeţului Cluj este şi multitudinea de etnii conlocuitoare cu românii, alături de aceştia găsindu-se maghiarii, germanii, saşii, armenii.

Reședința administrativă este Municipiul Cluj-Napoca, cu o populație de 332.297 locuitori (47,7% din populația totală a județului). În prezent, Cluj-Napoca este un important centru cultural (aici se găsesc Teatrul și Opera Naționala Româna, Teatrul și Opera Maghiară, Filarmonica, Academia de Muzică Gheorghe Dima), având numeroase institutii educaționale (10 instituții superioare - 6 de stat și 4 private - cu 30 de facultați cu 34.170 de studenți și peste 2.200 de profesori). Județul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate din țară.

Potențialul său economic este dat de resursele locale, tradiția și experiența de durată în majoritatea sectoarelor, numărul mare și diversitatea agentilor economici cât și prin poziția sa de lider al comerțului în Transilvania, datorită așezării favorabile, la răscruce de rute comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor.

Populaţia judeţului Cluj s-a încadrat până în 1989 într-o tendinţă crescătoare, după acest an descrescând progresiv. Astfel, dacă în anul 1930 judeţul Cluj număra 334.991 de locuitori, în 1977 numărul locuitorilor ajunsese la 715.507, pentru ca în 2002 să scadă la 702.755, la începutul anului 2010 ajungând la 692.339 locuitori. Scăderea numerică a populaţiei după 1989 este rezultatul unui complex de factori, dintre care : mişcarea naturală a populaţiei, care a înregistrat valori negative: cea mai mare scădere a sporului natural al populaţiei la nivel regional; cea mai scăzută rată de fertilitate în cadrul regiunii de nord-vest; numărul relativ mic de investiţii care au intrat la nivelul judeţului în primul deceniu de după 1989; numărul mare de imigranţi fie spre satele limitrofe.

II. PREZENTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC:

Peisajul natural variat, plin de pitoresc, are valențe turistice deosebite, legate de a forme atractive de relief și valoroase monumente ale naturii. Acest bogat potențial turistic este dublat de conditii favorabile pentru cazare, odihnă si tratament balneoclimateric. Gama posibilitaților este multiplă: alpinism, turism cultural, practicarea sporturilor de vară și iarnă, recreere și odihnă, tabere de tineret, tratament balnear.

Potențialul natural:

1) Reteaua hidrografica :

Teritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa, reprezentate de râuri, lacuri si ape subterane. Reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului, Crisului Repede si Ariesului. Din Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti: Capusul, Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de cca 6 km, dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.Crisul Repede culege o serie de parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase cai si defilee.

2) Vegetația și flora:

Sunt întalnite pãduri de foioase si rasinoase , mai rar ulm, frasin si carpen. Pădurile naturale sunt alcătuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul. Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri. Aici pot fi găsite plante rare, cum sunt: papucul doamnei, stânjenelul, şerpariţa, căpşunica

3) Fauna:

Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate ca numar si specii. Astfel se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi: vipera comuna, soparla de munte si altele. Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari. Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia Transilvaniei.