Valorificarea potențialului turistic al județului Dâmbovița

CAPITOLUL 1

Localizarea si caracterizarea zonei.

1.1 Aşezarea geografică.

Judeţul Dâmboviţa este situat în partea de sud a Carpaţilor Meridionali, la intersecţia paralelei de 45° latitudine nordică cu meridianul de 25,30° longitudine estică. Se întinde pe o suprafaţă de 4054 km pătraţi, ocupând 1,7% din suprafaţa României si are o populatie de 530849 de locuitori (la 1 iulie 2008).

Judeţul Dâmboviţa se învecinează cu judeţele: Argeş, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Teleorman şi Braşov.

Resedinţa judetului este municipiul Târgovişte. În componenţa judetului mai intră 1 municipiu (Moreni), 5 oraşe ( Găieşti, Fieni, Racari, Pucioasa şi Titu ) precum şi 82 de comune şi 353 de sate.

Resursele naturale cuprind o gama importanta de bogatii constituite în principal din: zaca - minte de titei, gaze naturale, carbune, sulf, ape sulfuroase, marne, calcare, gresie.

Economia judeţului este complexă, predominantă fiind industria care prezintă un grad ridicat de diversificare. Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria metalurgică, industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.

Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).

Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura vegetală şi creşterea animalelor. Producţia vegetală este orientată cu precădere spre cultura cerealelor boabe, cartofilor, legumelor şi fructelor. Producţiile obţinute la fructe, legume şi cartofi plasează judeţul Dâmboviţa în categoria marilor producători ai ţării. În anul 2008 judeţul Dâmboviţa a dat 7,5% din producţia de fructe ( 88,6 mii tone, locul 2 pe ţară), 7,0% din producţia de legume a ţării (267,4mii tone, locul 2 pe ţară); 5,2% din producţia de cartofi (188,4 mii tone, locul 4 pe ţară). La producţia animală, Dâmboviţa ocupă locul 9 în ierarhia judeţelor, la producţia de ouă ( 208 milioane bucati cu 3,1% ) şi locul 18 la producţia de lapte de vacă şi bivoliţă (1323 mii hl cu 2,5%). Din suprafata totala a judetului, terenul agricol reprezinta 61,% iar 29,8% paduri si terenuri cu vegetatie forestiera.

Din totalul suprafetei agricole 70,1% sunt terenuri arabile; 17,7% pasuni; 8,2% fânete; 4,0% livezi si vii.

În domeniul vegetal ponderea cea mai mare o detine cultura cerealelor, cartofilor si legumelor.

În judetul Dâmbovita învatamântul este organizat într-un sistem complex care poate asigura scolarizarea la toate nivelurile, un rol important ocupându-l universitatea Valahia cu cele 9 facultati si 3 colegii cu profiluri diverse (tehnic, economic, juridic, umanist, teologic).

Rata somajului in anul 2008 a fost de 5,6 %, respectiv de 5,9 % in cazul femeilor si de 5,4 % in cazul barbatilor.

CAPITOLUL 2

Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1.Potentialul turistic natural

Relieful este desfasurat pe toate cele trei trepte cu o scadere a altitudinilor dinspre nord spre sud. Astfel in nordul judetului se situeaza Muntii Bucegi (vf. Omu - 2505 m), Muntii Leaota (vf. Leaota - 2133 m). Mai la sud treapta urmatoare este reprezentata de dealuri subcarpatice si Piemontul Candesti parte componenta a Piemontului Getic. In partea sudica a judetului forma dominanta de relief o reprezinta campiile apartinand de Campia Romana (Campia Titu, Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia Gavanu-Burdea, Campia Cricovului si Campia Vlasiei)

Clima este temperat continental moderata cu o etajare evidenta cu ierni aspre si lungi in zonele de munte si veri deosebit de calde in sudul judetului. Precipitatiile sunt de asemenea neuniforme variind intre 500 mm in zona de campia si 1200 mm in zonele montane. Vanturile dominante bat din nord-vest sau nord-est.

Hidrografia este reprezentata de raurile Dambovita, Ialomita, Arges, Crevedia, Ilfov, Sabar, Cobia, Neajlov, Glavacioc. Lacurile sunt artificiale in marea lor majoritate: Scropoasa, Dobresti, Moroeni, Pucioasa - folosite pentru scopuri hidroenergetice; Bungetu.

În zona de munte se constată o etajare a vegetaţiei, începând în zona dealurilor unde predomină pădurile de foioase, continuând cu răşinoasele. În dealurile subcarpatice, alternează pădurile de foioase şi gorunete, iar în zonele de câmpie apar insular păduri de măces,corn, în timp ce la nivelul solului există o bogată pătură de erbacee.

În judetul Dâmboviţa fauna este bogată şi diversă. În zona montană cele mai întâlnite mamifere sunt: ursul, cerbul, mistreţul şi râsul, pe lângă acestea se mai pot întâlni mici vieţuitoare, păsări, reptile, iar pe culmile Bucegilor trăieşte capra neagră. În zona de deal trăiesc rozătoare, cele mai reprezentative fiind: iepurele, jderul, veveriţa, precum şi unele carnivore precum ursul şi lupul. În silvostepa se pot întâlni rozătoare, reptile şi păsări cum ar fi cocoşul şi coţofana. În apele râurilor există o varietate de specii de peşti, cei mai întâlniti fiind păstrăvul, cleanul şi mreana, iar în bălţi predomină crapul şi carasul.

Pe cuprinsul judeţului o suprafaţă de peste 2000 ha este ocupată de aceste rezervaţii naturale:

- Rezervaţia naturala Peştera Ialomiţei – cea mai importantă formă carstică din Bucegi;

- Rezervaţia Cheile Tătarului.

- Cheile Orzei;

- Muntele şi Cheile Zănoagei – cu vegetaţie termifilă şi elemente rare pentru ţara noastră;

- Rezervaţia naturală Cheile Urşilor

- Rezervaţia Babele cu cele mai spectaculoase forme de modelare naturală – cum sunt Babele şi Sfinxul- cuprinde asociaţii vegetale alpine;

- Rezervaţia botanică Vârful Omu care protejează asociaţii de tundră alpină, cu specia endemica pentru Carpaţii Meridionali ;

- Rezervţia Turbăria Lăptici care ocroteşte o mlaştină în care cresc specii de muşchi;

- Rezervaţia Muntele Grohotişu;

- Rezervaţia Bucegi cu păduri seculare de brad ocrotite prin lege,

- Rezervaţia botanică Poiana Crucii;

- Rezervaţia paleontologică Plaiul Hoţilor;

- Rezervaţia naturală Peştera Răteiu;

- Rezervaţia naturală Canionul Horoabei, se fac cunoscute pentru importanţa speciilor floristice.

2.2.Potentialul turistic antropic

Judetul Dambovita constituie o zona turistica de mare interes datorita numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de arta de o valoare considerabila.