Valorificarea potențialului turistic al Județului Prahova

Valorificarea potentialului turistic al judetului PRAHOVA

1. Localizarea si caracteristicile zonei

O apă coboară din munti pe albe prundisuri de calcar, iar numele ei, PRAHOVA, botează un întreg judet. Ctitorul resedintei de judet (municipiul Ploiesti) este marele voievod Mihai Viteazul, cel care a unificat pentru prima dată toti românii, geniu militar al poporului nostru. Judetul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpatilor Meridionali, având o suprafată de 4716 Km2(respectiv 2 % din teritoriul ţării) si forma unui dreptunghi ce include în el toate formele de relief (munti, dealuri si câmpii), ceea ce a condus la multitudinea sistemelor de exploatare a solului si subsolului, precum si o paletă largă a activitătilor economice.

Limita nordică desparte judetul Prahova de judetul Brasov, la est aflându-se judetul Buzău, la vest judetul Dâmbovita, iar la sud judetul Ilfov si judetul Ialomita.

Judetul este străbătut în lung de meridianul 26º, care trece prin Ploiesti si comuna Măneciu si paralela 45º, care intersectează localitătile Filipestii de Pădure si orasul Mizil.

Cele două linii geografice se întretaie pe raza comunei Blejoi. Dacă în ceea ce priveste suprafata, judetul Prahova se clasează în grupa judetelor mici ale tării, numărul mare de locuitori a condus la o densitate dublă fată de media pe tară, respectiv 173 de locuitori pe kilometru pătrat.

Cel mai mare castig mediu salarial mediu net lunar (2002) s-a inregistrat in industria extractiva – 3406 lei. In Hoteluri şi restaurante acesta a inregistrat o valoare de 785 lei in 2008, comparativ cu valoarea din 2004 de 484 lei.

Rata somajului in anul 2008 este de 3.9%, in scadere fata de anul 2004. Numarul somerilor este 12122, dintre care 6349 femei (rata somajului – femei : 4,7%).

Numarul mediu al salariatilor cuprinsi in comertul cu ridicata si cu amanuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor si a bunurilor personale si de uz gospodaresc era de 18095 persoane in 2004, crescând la 26150 persoane in 2008.

Efectivul salariatilor cuprinsi in hoteluri si restaurante era de 6,3 mii persoane in 2004, crescând la 7,4 mii persoane in 2008.

Din punct de vedere al organizării administrative, judetul Prahova are 104 unităti administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 90 de comune.

Căile de acces

Pentru a sosi judetul Prahova, din orice colt al tării, există câteva posibilităti de acces pe căi directe sau ocolite, pe calea ferată sau pe magistralele rutiere, astfel:

1. Rutier:

• DN1(E60) Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sibiu - Cluj - Oradea;

• DN1A Brasov - Pasul Bratocea 1272m - Cheia - Vălenii de Munte - Ploiesti;

• DN71 Sinaia -(Păduchiosu) - Târgoviste;

• DN72 Ploiesti - Târgoviste - Găesti (DB); DN1A Ploiesti - Buftea - Bucuresti;

• 1B Ploiesti - Buzău;

• DN1D - Albesti Paleologu - Urziceni (IL);

2. Feroviar

• Linia ferată -300 Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sighisoara - Cluj - Oradea - Episcopia Bihor; Ploiesti - Târgoviste; Ploiesti - Buzău - Bacău - Suceava; Ploiesti - Urziceni - (Brăila, Galati, Vaslui)

2. Prezentarea potentialului turistic al zonei

2. 1. Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural

Relieful Văii Prahovei este într-o desfăsurare armonioasă ce coboară în trepte de la nord la sud, trepte dispuse în formă de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzând în proportii egale, munti (în nord, Bucegi, cu vârful Jepii de 2.195 m, Piatra Arsă de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneză si evolutie interesantă (iar în apropiere de vârful Caraiman sunt niste stânci roase de vânturi si ploi, în formă de ciuperci - ”Babele") Baiului, Ciucas-cu înăltimi între 1.771-1.956 m, Gârbova, Grohotis, Tătaru), dealuri – Subcarpatii Buzăului si Prahovei (în sud, ca o succesiune de fâsii înalte sau joase, aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu înăltimi de 1.000 m, zona dealurilor subcarpatice cu înăltimi între 800-700 m, zona colinară cu înăltimi între 700-400 m - Dealul Mare) si câmpii (o fâsie îngustă, câmpia înalta, piemontană a Ploiestiului).

Părtile care formează Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu Vârful Omu, Muntii Leaota cu Vârful Leaota, Muntii Piatra Craiului cu Vârful Baciului, iar vârful cu altitudinea cea mai mare, având aspectul unei creste alcătuite din calcare; Măgura Codlei-1292m în partea de est a Depresiunii Brasov. La poalele muntilor se întind, de-a lungul Prahovei orasele: Azuga, Busteni, Sinaia.

Clima

Este influentată de relief si asezare, are în sud un caracter temperat-continental de silvostepă, dealuri si coline, iar în nord, în munti, un caracter mai aspru, cu vânturi ce bat din nord si nord-est.

Temperatura medie anuală este de 20oC la altitudini mari si depăseste 10oC în regiunile joase de câmpie. Cea mai călduroasă lună a anului este luna iulie, iar cea mai rece lună este ianuarie.

În zona Prahovei precipitatiile atmosferice cresc gradat din zona de câmpie ( 550-600 mm), la 700-900 mm în regiunea de deal, ajungând în masivele înalte la 1200-1300 mm anual. Verile sunt răcoroase, toamna este lungă si blândă, iar iarna sunt vânturi puternice.

În Bucegi si Piatra Craiului se întâlneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2oC, iar precipitatiile sunt putine. Iarna stratul de zăpadă poate atinge chiar grosimea de 130cm, la fel de bine cum poate exista lipsă totală a stratului de zăpadă.

Hidrografia

Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cât are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depăsesc limitele judetului, la obârsie si la vărsare. În schimb , o fâsie îngustă sprijinită pe limitele de vest si sud ale judetului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; de asemenea, în partea de nord-vest, o suprafată redusă este înglobată bazinului Buzăului, iar în partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarăsi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Săratei.

Principalele râuri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajenul, Vărbilăul si Cricovul Sărat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se află pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvorăste din Predeal si are ca afluenti râurile: Azuga, Cerbu, Izvorul Dorului si râurile mici Talea si Câmpinita.

Alături de reteaua de râuri există în judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: în câmpie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Sărăcineanca, iar în zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adaugă Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate în încăperile vechilor ocne de la Slănic.